Pogromul de la Chișinău din anul 1903 a fost un fel de răbufnire, în spatele căreia au stat sentimente antisemite cultivate de-a lungul anilor în Imperiul Țarist. De această părere este expertul permanent al proiectului, Igor Boțan. Acesta a declarat în cadrul dezbaterii publice cu tema „Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, organizată de IPN, că inclusiv studiile care sunt astăzi disponibile indică asupra faptului că violențele asupra evreilor au fost programate, iar atmosfera antisemită era în fapt o stare generală în Imperiul Rus.
Vorbind despre ce a stat la baza declanșării pogromului, expertul spune că în ziarul de limbă rusă „Bessarabeț”, edita la Chișinău, au existat un șir de publicații în care se insista că „omorul unui tânăr din Dubăsari ar fi fost făcut de comunitatea evreiască în scopuri ritualice. Nu era vorba de o singură informație, dar de o întreagă campanie”.
„Această publicație a pregătit terenul pentru acest dezmăț care ne aduce tristă faimă nouă, în Basarabia. Aici se văd urechile serviciilor speciale. Dacă vom invoca și studiile care s-au făcut pe marginea acestui caz, vom vedea că acest pogrom a fost programat, iar declanșator a fost această nenorocire cu tânărul. Ulterior, el a fost deshumat și s-a dovedit că au fost doar invenții referitor la acele ritualuri. S-a dovedit că nu a fost niciun temei ca această publicație să incite la ură împotriva comunității evreiești de aici din Chișinău. A fost o banala tragedie familială. Trebuie să înțelegem că acest pogrom a fost un fel de răbufnire, aici în Chișinău, care a însemnat că în spatele lui au stat sentimente antisemite cultivate de-a lungul anilor în Imperiul Țarist”, spune Igor Boțan.
Igor Boțan amintește că intelectuali de marcă din Rusia de atunci au luat atitudine și au condamnat violențele asupra evreilor, dar au fost și din cei care le-au susținut. „De exemplu, ulterior cei care s-au ocupat de investigații au găsit și declarații anterioare ale țarului Alexandru al III-lea, care după pogromul din Varșovia spunea că îi place când sunt bătuți evreii, dar trebuie să se ia măsuri ca acest lucru să nu se prea întâmple, deoarece sunt presiuni din exterior. Deci, aceasta era atmosfera generală de atunci din Imperiu Rus”, menționează Igor Boțan.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan susține că pogromul de la Chișinău este o altă lecție pe care societatea trebuie să o învețe și să facă astfel ca evenimente similare să nu mai aibă loc.
„Dacă vrem să fim o comunitate, un stat civilizat, noi ca cetățeni care susțin și îmbrățișează anumite valori, trebuie să fim onești cu noi înșine, să studiem aceste fenomene. Pentru că avem acest prilej legat de 120 de ani de la acest pogrom, cred că este bine să-i comemorăm pe acei evrei care au avut de suferit. Este un motiv să le reamintim tuturor că comunitatea evreiască de aici, din Republica Moldova, a avut o contribuție extraordinară la dezvoltarea culturii, științei, ei au dus faima țării în lume. Noi avem temeiuri foarte însemnate să-i comemorăm și să transmitem un mesaj foarte clar că astfel de evenimente triste nu trebuie să se mai întâmple niciodată”, a concluzionat Igor Boțan.
Dezbaterea publică cu tema „Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, este ediția a 8-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
