După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, în societate ar putea apărea nemulțumiri și acestea vor fi incitate de anumite partide politice, pentru a-și consolida electoratul. O declarație în acest sens a făcut Igor Boțan, expert permanent al proiectului, la dezbaterea publică: „Motivele, componentele și consecințe reizbucnirii conflictului lingvistic”, organizate de Agenția de presă IPN.
„Nu mă aștept la nemulțumiri și manifestări, de felul celora care au avut loc în 1990 și ulterior, pentru că atunci Republica Moldova era parte a Uniunii Sovietice, care era în proces de destrămare. Ne amintim cu toții că autoritățile centrale au fost interesate să folosească mișcările etniilor în procesul de disoluție a Uniunii Sovietice, pentru a stopa acest proces. Acum nu este cazul”, a opinat expertul.
Potrivit lui Igor Boțan, în ultimii 30 de ani, subiectul limbilor vorbite totdeauna a fost unul foarte sensibil și apelează la emoții, iar în prezent tema este readusă în discuții de Partidul Socialiștilor, în contextul alegerilor parlamentare anticipate. „Gata, am uitat de toate păcatele socialiștilor, iată ei se dau drept apărători ai limbii ruse și ai minorităților naționale, uitați tot ce s-a întâmplat până acum, uitați istoriile urâte cu finanțarea de peste hotare! Iată, vin apărătorii, exact în ajunul demisiei Guvernului și în cadrul discuțiilor privind alegerile parlamentare anticipate, să repare o greșeală, care s-a întâmplat acum trei ani de zile. Toată lumea înțelege acest lucru. Am văzut că Igor Dodon s-a adresat la alte partide de stânga, provocându-le să se expună pe marginea acestei legi, și am văzut care a fost reacția. De exemplu, liderul Congresului Civic, domnul Marc Tcaciuc, a caracterizat inițiativa socialiștilor extrem de negativ. Vedem că, de fapt, este o încercare de a plonja întreaga societate într-o situație, când emoțiile prevalează asupra rațiunii, în campania electorală, ceea ce contribuie cel mai mult la divizarea societății pe criterii etnolingvistice. Deci, revenim la statusul quo, pe care l-am avut acum 30 de ani”, a relevat Igor Boțan,
Expertul este de părerea că „ar trebui totuși să avem o lege, care condamnă orice discurs de ură. Și atunci rezolvăm problema discriminării cetățenilor noștri pe orice criterii, inclusiv lingvistic. Asta ar fi o abordare civilizată, ceea ce ne-ar permite nouă să avansăm în consolidarea noastră ca societate. Nimănui nu-i face bine - nici moldovenilor, românilor, găgăuzilor, rușilor, ucrainenilor- ca societatea să ajungă iarăși într-o situație de dezbinare și ură”, a spus el.
Igor Boțan a menționat că este un argument juridic solid faptul că „articolul 13 al Constituției prevede că o lege a limbilor trebuie să existe pentru reglementarea acestui subiect. Totul depinde de conținutul acestei legi. Și argumentele Curții au fost puternice aici – dacă ai o limbă oficială, ea îndeplinește inclusiv funcția de limbă de comunicare între toată lumea. Altminteri, dacă ai limbă oficială și mai ai limbă de comunicare interetnică, atunci cea de comunicare interetnică este deasupra limbii oficiale, ca statut. Din punct de vedere al logicii, ai colizie aici. În 2001, a fost adoptată Legea cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor, și ea dă răspuns la toate întrebările, care pot exista în apărarea minorităților. Vedem că socialiștii insistă în continuare, și e foarte bine că insistă, și vom vedea cu ce soluție vor veni, pentru o nouă redacție a unei legi privind funcționarea limbilor în Republica Moldova, dacă vor respecta toate lucrurile, invocate de Înalta Curte. Spațiul li s-a îngustat foarte mult, și pot produce o nouă lege privind funcționarea limbilor, care, pur și simplu, va reedita norme, care sunt în cele trei sau patru legi, în vigoare, din 2000 încoace. Argumentele Înaltei Curți sunt foarte pertinente și ele s-au referit la rezultatele recensământului, la norme, au aplicat logica juridică”, a subliniat expertul permanent al proiectului.
Dezbaterea publică „Motivele, componentele și consecințe reizbucnirii conflictului lingvistic”, este ediția a 169 - a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană „Hanns Seidel”.