„Cetățenii trebuie să înțeleagă un singur lucru: ori avem majoritate parlamentară declarată și care obligă șeful statului să numească o candidatură a acestei majorități, la funcția de premier, și această reprezintă o soluție de ieșire din criza guvernamentală. Or, dacă nu avem astfel de majoritate, atunci șeful statului, ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale, poate aduce situația la dizolvarea Parlamentului, prin diferite metode, iar unele acțiuni nu vor putea fi reproșate șefului statului. Atâta timp cât Parlamentul nu poate produce o majoritate parlamentară, care să-și asume guvernarea, șeful statului, timp de 90 de zile, poate dizolva Parlamentul. Ori majoritate parlamentară, ori alegeri anticipate, peste 90 de zile”. Declarații în acest sens a făcut Igor Boțan, expert permanent al proiectului, la dezbaterea publică „Cum văd partidele parlamentare alegerile anticipate, dacă le văd?” organizată de IPN.
„Dacă există majoritate parlamentară declarată, atunci se numește un nou guvern și altă soluție decât numirea guvernului șeful statului nu are. Dacă nu există majoritate parlamentară declarată, șeful statului are la dispoziție un șir de instrumente, pentru a aduce situația la alegeri anticipate. Și poate să o facă într-o manieră decentă chiar, fără ca să fie pusă sub învinuire și să se înceapă procedura de suspendare a șefului statului. Apropo, procedura de suspendare poate fi începută, dar, ca să fie dusă la capăt, trebuie să fie votată de două treimi din deputații Parlamentului. Prin urmare, acest lucru este greu de realizat”, a menționat Igor Boțan.
Expertul a opinat că Maia Sandu poate să-și realizeze ideea de a deveni lider național „dacă are un guvern, care este emanația ei personală. Cum poate proceda Maia Sandu, în lipsa unei majorități parlamentare? Simplu. Maia Sandu poate veni și spune: „domnilor, dacă Constituția mă obligă să numesc un prim-ministru, pot să o fac, dar voi numi unul care îmi place mie, de exemplu, unul dintre consilierii mei prezidențiali”. Acest consilier va începe munca, și, după două săptămâni, el va spune că, în lipsa unei majorități parlamentare, nu am găsit suficienți oameni ca să creez un program electoral și, astfel, acest candidat renunță la fotoliul de premier. După aceasta, Maia Sandu numește un alt candidat, și tot așa până la expirarea a trei luni, prevăzute de Hotărârea Curții Constituționale din 2013 și decizia din 2016 a Curții. Atâta timp cât nu există o majoritate parlamentară, doar președintele are toate instrumentele la dispoziție ca, formal, să îndeplinească prevederile constituționale, dar să aducă, încet-încet, lucrurile până la dizolvarea Parlamentului”, a subliniat Igor Boțan.
Potrivit lui, cea mai bună soluție, ca să se ajungă la anticipate nu în iunie, dar în aprilie, ar fi dizolvarea Parlamentului. „Iar pentru asta trebuie consumate două tentative de numire a Guvernului, iar aceasta se poate întâmpla dacă anumite fracțiuni, care au mai mult de 51 de deputați, vor declara în public că nu se prezintă la ședințele de învestire a premierului. Și atunci doamna președinte, în mod repetat, numește o candidatură, nu au loc ședințele de învestire, din cauza lipsei cvorumului, se consumă ambele tentative, trec 45 de zile, și astfel, putem câștiga o lună. Dar nimeni nu trebuie să-și facă iluzii că lucrurile vor fi duse până la sfârșit în acest fel”, a spus expertul.
Dezbaterea publică „Cum văd partidele parlamentare alegerile anticipate, dacă le văd?” este ediția a 167-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană „Hanns Seidel”.
