Unirea Basarabiei cu România, care s-a produs în 1918, reprezenta un proces istoric firesc. Se pare însă că, după mai bine de 100 de ani de la acel eveniment major, cele două state românești, separate de graniță la Prut se află, din nou, în fața unei decizii importante. De această părere este analistul politic și expertul permanent al proiectului Igor Boțan, care a fost exprimată în cadrul unei dezbateri publice de la IPN.
„Procesele care au avut loc începând cu mijlocul secolului XIX sunt evenimente istorice absolut naturale și trebuie să aibă o finalitate firească. Sigur că trebuie să fim foarte precauți, dar fermi în ceea ce privește restabilirea adevărului istoric și alegerea pe care trebuie să o facă Republica Moldova în aceste circumstanțe foarte dificile. Vedem că ceea ce are loc în Ucraina nu este întâmplător, sunt niște încercări revanșabile ale Rusiei, iar noi suntem vizați dacă nu direct, atunci implicit în toate aceste procese”, a declarat Igor Boțan.
El spune că o eventuală unire a Republicii Moldova cu România trebuie să fie coordonată cu marile puteri. „Unirea nu trebuie să dăuneze României, să nu fie compensată din interior. Sigur că vor exista elemente și segmente care vor contesta, dar ele nu trebuie să fie acel element care să submineze întregul proces și să nu fie contestat de alte puteri. Noi înțelegem că România, fiind stat membru al NATO și UE, trebuie să discute toate aceste lucruri. Procesul de integrare europeană al Republicii Moldova crează oportunități pentru ca mai apoi aceste probleme să fie discutate în alt cadru și în alte circumstanțe. Această problemă va trebui să fie soluționată. Lucrurile se mișcă în direcția aia”, a explicat analistul politic.
Potrivit lui, și astăzi, la fel ca în 1918, cetățenii Republicii Moldova sunt victime ale unei propagande acerbe îndreptate spre demonizarea statului român. „Era o propaganda absolut oribilă anti-românească, care spunea despre faptu că în România era un regim burghezo-moșieresc care, prin forța armelor, ar fi organizat Unirea, iar aici în permanență am avut răscoale, precum cea de la Bender, Tatarbunar ș.a. Noi înțelegem că a existat o politică de îndoctrinare a cetățenilor Republicii Moldova, că moldovenii sunt altfel decât românii, chestiuni legate de limba moldovenească. Cel mai dureros este că această propaganda a lăsat rădăcini foarte adânci, iar ceea ce a urmat se observă și în prezent. Noi până acum ne confruntăm cu efectul propagandei. Există forțe politice care promovează un punct de vedere ostil, inclusiv după ultimile decizii care vizează limba română”, mai declară expertul.
Referindu-se la evenimentele care au favorizat Unirea celor două state românești, Igor Boțan a amintit momentul în care Lenin și bolșevicii au anunțat că toate documentele internaționale semnate de regimul țarist își pierd valabilitatea: „A fost un lucru extrem de important care a oferit legitimitatea necesară tuturor deciziilor pe care le-a adoptat Sfatul Țării.”
Un alt factor important a fost, potrivit lui Boțan, dorința lui Lenin de a transforma războiul imperialist în război civil, iar pentru asta avea nevoie de argumente, pe care le-a și împrumutat.
„Unul dintre argumente a fost că Rusia era o închisoare a popoarelor. De aceea, s-a legat de acest principiu al dreptului popoarelor la autodeterminare, fiind convins că autodeterminarea popoarelor va avea loc etapizat pentru subminarea imperiului țarist, după care, popoarele vor alege să susțină ideile marxiste. Acest lucru a condus la realizarea principiilor privind dreptul la autodeterminare, de care a beneficiat Sfatul Țării din Republica Moldovenească”, a menționat Boțan.
Dezbaterea la tema „Unirea 1918: ce a fost aceasta, de ce a fost, pentru ce a fost?” este ediția a 6-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
