Expertul Igor Boțan spune că își dorește ca Republica Moldova să revină la forma de guvernământ „republică parlamentară” pură, iar atribuțiile șefului statului trebuie să rămână același. De asemenea, trebuie găsită o formulă de alegere a șefului statului de către Parlament și alte colegii. De exemplu, prin implicarea reprezentanților autorităților locale, așa cum se face în Estonia. În același timp, trebuie regândită problema partidelor politice, pentru a stopa traseismul din Parlament. „Dacă s-ar rezolva această problemă, șansele ca oamenii să înțeleagă avantajele republicii parlamentare ar crește dramatic”, a declarat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterile publice: „Președinția, președintele și alegerile prezidențiale: procese, tendințe și efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
„Trebuie să înțelegem, regimul politic depinde foarte mult de sistemul de partide și de sistemul electoral. Aceste lucruri trebuie privite împreună. Trebuie să evităm șmecherii de genul la care a recurs Curtea Constituțională care emite zeci de hotărâri cu accentul pe unitatea materiei constituționale, iar într-un moment critic, pentru că-i convine clasei politice, ea această materie constituțională o rupe în bucăți, așa cum s-a întâmplat la 4 martie 2016, când a decis revenirea la alegerea președintelui de către popor”, a adăugat Igor Boțan.
În altă ordine de idei, expertul a menționat că, după atribuțiile șefului statului, acum în Moldova se atestă un regim parlamentar, după modalitatea de alegere a președintelui, direct, direct, este caracteristică regimurilor politice semi-prezidențiale și prezidențiale. Igor Boțan susține că Moldova în 1994 a ales un regim semi-parlamentar, semi-prezidențial pentru că a ieșit dintr-un regim totalitar, un regim sovietic unde, se afirma că puterea o dețin sovietele, dar în realitate, deasupra lor sovietelor un partid. După demontarea regimurilor comuniste, în Europa Centrală s-a ajuns la concluzia că forma semi-prezidențială este o soluție pentru statele în tranziție.
Potrivit expertului, pentru a înțelege cum este un regim prezidențial în republicile post-sovietice trebuie de privit la Belarus sau Rusia, unde, „de iure, este regim semi-prezidențial, dar, de facto, este republică super-prezidențială”. Alt exemplu ca republică prezidențială ar fi Turcia.. „Ca să ai republică parlamentară ca în Europa, trebuie să ai cultură politică, trebuie să ai sistem de partide dezvoltat, trebuie să ai un sistem electoral deja care fost încercat nu odată și abia atunci te poți gândi la o republică parlamentară”, a spus el.
Din punctul său de vedere, în 1994, în Republica Moldova s-a stabilit sistemul semi-prezidențial, având suportul Comisiei de la Veneția și preluând modelul semi-prezidențial din România: „În 1990 și 1991 s-au dat bătălii crâncene pentru adoptarea de către Republica Moldova a unui sistem prezidențial. Într-un final s-a ajuns la un model bun de republică parlamentară. La 4 martie 2016, Curtea Constituțională adoptă o decizie prin care se anulează o parte din reforma constituțională din 2000, iar cea de-a doua parte care viza împuternicirile șefului statului rămâne intactă”.
„În acest mod, pe de o parte, împuternicirile președintelui sunt cele caracteristice sistemului parlamentar, iar, pe de altă parte, președintele actual zice că nicio instituție nu are legitimitate, ci doar dânsul. El ignoră atribuțiile sale, nu semnează decretele, nu promulgă legile”, a relatat Igor Boțan.
În opinia sa, ceea ce s-a întâmplat în 2016, trebuie revăzut și anume prin revenirea la republică parlamentară, numai că trebuie făcute rectificări în formula adoptată în 2000 privind alegerea președintelui. „Ori se revine la alegerea în Parlament, dar cu majoritate simplă, ori se creează colegii speciale pentru alegerea indirectă a șefului statului.
Dezbaterile publice „Președinția, președintele și alegerile prezidențiale: procese, tendințe și efecte”, sunt ediția a 152-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
