Expertul Igor Boțan își exprimă nedumerirea față de decizia Maiei Sandu de a nu participa la dezbateri electorale. În opinia sa, lipsa dezbaterilor este un mare rateu pentru candidați, deoarece, astfel ei nu vor avea posibilitatea de a-și demonstra carisma, posibilitatea de a reacționa rapid și în general, posibilitatea de a impresiona electoratul prin faptul că este încrezător în ceea ce spune și că poate combate argumentele oponentului. Declarația a fost făcută la dezbaterea publică „Campania electorală în turul 1 și turul 2: afinități, deosebiri, efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul crede că Maia Sandu nu vrea să participe la dezbateri din dispreț față de contracandidatul ei, ceea ce este, din punctul său de vedere, o greșeală, dar rămâne de văzut impactul acestei acțiuni asupra alegătorilor. De asemenea, spune el, „în turul doi al campaniei electorale se creează impresia că Maia Sandu este lipsă, iar Igor Dodon este extrem de activ, ceea ce vorbește despre calitatea echipelor, experților care-i consultă etc. Turul doi este foarte important pentru dezbateri, pentru că trebuie să lupți pentru cei care urmează „să te considere un compromis mai bun”. Dezbaterile erau cea mai bună soluție pentru Maia Sandu ca să-i ceară socoteală lui Igor Dodon pentru programul pe care l-a înaintat în 2016 și rata de îndeplinire a promisiunilor. Al doilea lucru important în dezbateri era distrugerea torentului de minciuni și atribuiri către Maia Sandu lansate de contracandidat”, afirmă Igor Boțan.
Expertul mai spune că, proporția dintre lucrurile reale promise de candidați și abateri de la atribuțiile instituțiilor statului „este uluitoare”. „Aproximativ 20-25% din promisiuni țin de atribuțiile șefului statului, celelalte sunt spuse pentru joaca cu emoțiile alegătorilor”. Potrivit lui Igor Boțan, practic, toți candidații la prezidențiale, cu o excepție, în primul tur, au făcut promisiuni care nu țin de atribuțiile unui șef de stat. Din punctul acesta de vedere, este vorba despre o inducere în eroare a alegătorilor: „Analiza promisiunilor electorale a partidelor, candidaților din ultimii zece ani, arată că realizarea promisiunilor este de maxim 30%”.
În opinia expertului, Maia Sandu nu este atât de prezentă în mass-media așa cum este Igor Dodon, iar acest handicap poate fi diminuat prin intermediul rețelelor de socializare, internetului, dar nu poate fi înlăturat pe deplin. „Asta pentru că în Moldova sunt diferite categorii de alergători, pentru care mesajele trebuie să fie oarecum specifice, diferențiate. În rețelele sociale oamenii mai mult sau mai puțin s-au determinat pentru cine să voteze, la fel ca și diaspora. În țară, cel mai important electorat este cel cu o educație mai precară, ușor influențabili, ușor de manipulat. Pentru acest electorat se dă acum lupta, cu acest electorat e important să discuți față în față, să produci impresie asupra lui”, a spus el.
În altă ordine de idei, expertul Igor Boțan, consideră că fenomenul trolilor este cunoscut în Republica Moldova și el folosește în campaniile electorale începând din anul 2010, până acum. Fenomenul este prezent și autoritățile nu luptă cu el. Trolii se ocupă cu distorsionarea faptelor. „Sunt și portaluri online care au lucrat pentru Vlad Plahotniuc, acum pentru Igor Dodon, despre care nu se cunosc nici proprietarii, nici sursele din care activează. Când sunt deconspirate falsurile pe care le promovează, acestea trebuie să poartă răspundere pentru răspândirea informațiilor false”.
În opinia lui Igor Boțan, partea bună e că nu se știe cine va deveni învingător în acest scrutin și, probabil, cetățenii trebuie să înțeleagă că va învinge acela care a fost cel mai abil la utilizarea resurselor și posibilităților care au existat pentru ambii candidați. Alegătorii din Republica Moldova se vor convinge de faptul că este corectă maxima care spune că „vom avea guvernarea pe care o merităm”.
Dezbaterea „Campania electorală în turul 1 și turul 2: afinități, deosebiri, efecte”, este ediția a 9-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
