logo

Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți


https://www.ipn.md/index.php/ro/igor-botan-limba-literara-si-limba-oficiala-este-adusa-8004_1103527.html

Pagina în istoria națională legată de modul în care ne-am căutat identitatea lingvistică și etnică a fost depășită. Lingviștii vor putea în continuare să aibă discuții legate de dialecte și regionalisme, iar denumirea corectă a limbii este fixată. De această părere este Igor Boțan, expertul permanent al proiectului. Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care unește pe toți cei care trăiesc în provinciile istorice românești, parte dintre ele unite în statul unitar român modern, iar cei din Republica Moldova au acum aspirații europene și dacă țara va deveni membră a Uniunii Europene, vor fi găsite cele mai frumoase soluții care vor fi acceptate de toți, a declarat Igor Boțan la dezbaterea publică „Calea lungă a limbii române spre casă”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit expertului, Partidul Comuniștilor a adoptat în 2003, când se afla la guvernare, Legea privind concepția politicii naționale în care a recunoscut că limba moldovenească și limba română sunt limbi identice. „Însă, comuniștii au invocat nu o singură dată că dacă moldovenii vorbesc limba română, atunci ei sunt români. De aceea, comuniștii nu puteau admite acest lucru din considerente geopolitice și etnopolitice”. Vorbind despre chestiuni de ordin juridic, expertul susține că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite care a fost adoptată la 1 septembrie 1989 spune foarte clar că, deși limba este moldovenească, ea este echivalentă cu limba română, lucru pe care cei din Partidul Comuniștilor când aveau majoritatea constituțională l-au confirmat în Legea lor privind conceptul politicii naționale. „Astfel, ei nu pun la îndoială că este aceeași limbă, lupta se dă pentru denumire din considerente geopolitice. Politicienii au interesul să speculeze aceste probleme. Anumite forțe politice statale ne-au despărțit cândva, iar noi ca oameni care am dobândit independența și suveranitatea suntem în drept să decidem ce facem mai departeˮ, a declarat expertul.

Igor Boțan a menționat că în Declarația de independență figurează noțiunea de limbă română. „Totodată, există hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 care spune că dacă avem acte de același nivel de generalizare, atunci nu e bine să avem în două documente de același nivel noțiuni diferite pentru același obiect. Și au trebuit să treacă ani ca o guvernare să vină și să spună la mijloc este o disonanță vădită, inclusiv în condițiile când de aproape 35 de ani în școlile din Republica Moldova se studiază limba română. În documentele persoanelor care au ajuns deja la vârsta pensionării a fost scris că ele la școală au studiat limba română. Iar în Constituția este indicat că limba oficială este limba moldovenească. Și atunci Parlamentul vine cu decizia de a pune lucrurile în ordine, adoptă o lege care a fost contestată la Curtea Constituțională și Curtea Constituțională a respins această contestație, însemnând că CC își păstrează jurisprudență asupra acestei probleme importante. Dacă punem toate aceste lucruri împreună, am putea ajunge la concluzie că nu ar trebui să aven niciun fel de neînțelegeri, a spus Igor Boțan.

Expertul a menționat că lingviștii români au adus-o limba noastră la nivelul potrivit pentru a corespunde necesităților tehnico-științifice, juridice etc. „Trebuie să avem sentimentul gratitudinii pentru lingviștii noștri, pentru istoricii care demult au pus lucrurile într-o albie corectă, juriștii din Republica Moldova și politicienii de asemenea au adus lucrurile într-o albie a normalității, ceea ce a avem de făcut în continuare este ca societatea, exponenții diferitelor segmente la care m-am referit să depună eforturi pentru ca lucrurile bazele cărora s-au pus acum 34 de ani să continue, pentru că multe lucruri depind de profesorii de istorie, de profesorii de limbă și literatură română, de scriitorii din Republica Moldova. Eu cred că astfel de dezbateri cum este cea de astăzi sunt extrem de utile, pentru că am întrebări. Vreau să știu câți scriitori la Uniunea Scriitorilor creează în limba moldovenească? Pe cei care insistă că limba este moldovenească vreau să-i rog frumos să-mi vină cu o listă de scriitori moderni care au scris în limba moldovenească și să văd care e valoarea culturală a operelor lor ca apoi să-i întreb pe simpli cetățeni ce înțeleg eiˮ, a declarat Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Calea lungă a limbii române spre casă” este a 32-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.