logo

Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM


https://www.ipn.md/index.php/ro/igor-botan-fenomenele-prin-care-a-trecut-urss-pana-8004_1101226.html

Tot prin ce a trecut Uniunea Sovietică până la al Doilea Război Mondial este caracteristic și pentru Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), aflată în componența Ucrainei și care număra în total 582 de mii de persoane, din care 31,6% erau moldoveni, 45,5% erau ucraineni, 9% constituiau rușii, 7% – evreii și un procent mai mic de populație germană. O spune Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică „Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit lui, specialiștii și istoricii trebuie de o manieră neangajată ideologic să cerceteze și să facă lumina în ceea ce privește fenomenele și evenimentele care s-au desfășurat pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că „nu putem justifica crimele prin faptul că s-a și făcut ceva, s-a construit cevaˮ.

Igor Boțan a menționat că, atunci când la una dintre dezbaterile precedente pe platforma IPN s-a discutat despre foamete, a fost invocată lucrarea renumitului sociolog rus, Pitirim Sorokin, victima foamei și care, ajutat de marele fiziolog rus Vladimir Behterev, a fundamentat de ce foamea a devenit un instrument atât de eficient în represiunile pe care le-a folosit regimul bolșevic, iar apoi stalinist: pentru că foamea curma voința oamenilor de a rezista. „Oamenii devin un fel de legume care pentru a-și satisface această necesitate biologică nutritivă puteau recurge la cele mai oribile și inimaginabile în condiții de normalitate lucruri și acest instrument a fost folosit cu bună știință pentru că există documente care arată că elitele bolșevice aveau pachetele alimentare, iar ceilalți care trebuiau să fie nimiciți erau în mod conștient supuși foameteiˮ, a spus Igor Boțan.

„Pe 24 octombrie 1929 a avut loc căderea bursei de pe Wall Street și Stalin atunci recurge la industrializarea forțată. Astfel, mii de uzine din Statele Unite au fost dezasamblate și aduse în Rusia Sovietică pentru a susține industrializarea. A fost nevoie de bani, iar banii puteau fi luați doar de la țărani prin jaf, ceea ce a generat, inclusiv, „golodomorul”  din Ucraina care i-a atins și pe oamenii din RASSM. Pentru americani, toate lucrurile au ieșit la suprafață atunci când au înțeles că bolșevicii jefuiesc bisericile și propria populație. Acestea au fost metode prin care s-a făcut ceea ce se numește industrializarea sovietică și înarmarea armatei, pregătirea pentru revoluția mondială, a spus expertul.

„În Federația Rusă care duce acum război agresiv împotriva Ucrainei, în conformitate o așa-numită „doctrină”, în care contează doar evoluția Imperiului, iar perioada sovietică, cu toate crimele ei, a fost doar un fel de verigă în acest lanț de dezvoltare imperială a Rusiei. Lanțul a pornit de la Ivan al III-lea, după care au venit Romanovii, cea de-a două verigă. A treia verigă a fost cea a bolșevicilor care au comis crime, dar care, în viziunea ideologilor ruși, au adus Imperiul la niște culmi care sunt râvnite și acum în a patra verigă a statului etern al lui Putin, așa cum îl prezintă fostul lui consilier. Aceste lucruri sunt îngrijorătoare. Acest război, această „adunare a pământurilor rusești” face parte din această ideologie că puțin contează cum a fost, contează că are loc această prelungire a lanțului din verigi imperiale care au făcut Rusia influentă și puternică. Toate aceste evenimente trebuie să fie prezentate publicului larg de o manieră științifică, bazată pe fapte, fără a încerca utilizarea lor în lupta între partidele politice din Republica Moldova, unele dintre care încearcă să prezinte acel trecut ca unul în care a existat dezvoltare. Nu putem justifica crimele prin faptul că s-a și făcut ceva, s-a construit cevaˮ, a conchis Igor Boțan.

Dezbaterea publică cu tema „Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist” este ediția a 25-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.