După primul tur de scrutin se poate de spus că există probleme în ceea ce privește integritatea procesului electoral, lucru pe care-l recunosc toți, inclusiv observatorii străini. Asta, în situația în care există scandaluri de finanțare ilegală a partidelor, scandaluri legate de monopolurile existente în mass-media și scandaluri legate de transportarea ilegală a cetățenilor. Toate acestea trebuie consemnate și trebuie să figureze în raportul Comisiei Electorale Centrale care va fi trimis către Curtea Constituțională pentru validarea alegerilor. Opinia a fost exprimată de expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, la dezbaterea publică: „Primul tur al alegerilor prezidențiale 2020: lecții învățate și lecții de învățat”, organizate de Agenția de presă IPN.
Totuși, spune el, fenomenul transportării ilegale a alegătorilor în 2019, în luna februarie, a fost ignorat și de organele de drept și de Curtea Constituțională la validarea alegerilor. Actualmente, au loc recidive care trebuie reglementate imediat, înainte de al doilea tur de scrutin. „Și aici se pare că lucrurile sunt clare: nimeni nu poate să împiedice cetățenii sau un grup de cetățeni să voteze. Dar, dacă observatorii și autoritățile observă transportarea ilegală cu mașini mici, aceleași mașini și periodic, atunci există o problemă”, a Igor Boțan.
În altă ordine de idei, expertul a menționat că Republica Moldova este divizată pe anumite criterii: etnolingvistice, geopolitice, integraționiste etc. Clasa politică este polarizată. Există doi poli, unul s-a profilat în jurul lui Igor Dodon și altul al Maiei Sandu și partidelor lor. Potrivit lui Igor Boțan, Republica Moldova este un stat mic, cu potențial modest și toată lumea înțelege că ea nu poate să se dezvolte fără a fi parte, fie a comunității europene, fie a celei eurasiatice.
În campania electorală, dimensiunea eurasiatică a fost reprezentată de Igor Dodon și Violeta Ivanov, care împreună au luat 39%. Dimensiunea pro-europeană a fost reprezentată de Maia Sandu, Andrei Năstase și Tudor Deliu care împreună au 42%. Dimensiunea unionistă a fost reprezentată de Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu, care au acumulat împreună 3%. Dimensiunea non-sistemică – Renato Usatîi cu 17%. Astfel, menționează expertul, sunt 39% de votanți pro-eurasiatici, 45% pro-europeni, euro-unioniști și 17% din cei care au votat opțiunea nonconformistă, non-sistem. Din cei 17%, potrivit experților în sociologie, o treime sunt pentru integrarea europeană, alta pentru cea eurasiatică, restul sunt șovăielnici.
Potrivit lui Igor Boțan, lupta electorală are sens și depinde de modul în care se mobilizează cele două echipe. Necunoscuta o constituie la moment Renato Usatîi care poate să ia partea unui anumit candidat. „Din câte am înțeles, acesta s-ar adresa alegătorilor care l-au susținut să nu să voteze un candidat sau altul, ci să voteze o opțiune care se numește „cel care asigură dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate”. Acela va primi susținerea personală a lui Renato Usatîi și nu neapărat a tuturor alegătorilor lui.
Dezbaterea publică „Primul tur al alegerilor prezidențiale 2020: lecții învățate și lecții de învățat”, este ediția a 158-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
