Există o problemă legată de îngrijorarea societății că situația cu validarea alegerilor din municipiul Chișinău poate fi perpetuată. Soluțiile pentru această probleme se caută, se crede că ar exista soluții de ordin legislativ, de răstălmăcire a normelor din Codul electoral referitor la ce e agitația electorală. Există și o altă soluție-propunere, conform căreia Curtea Constituțională (CC) ar putea tălmăci anumite noțiuni și ar putea elegant, rapid și ușor înlătura orice temeri pe viitor că astfel de lucruri se pot întâmpla. Opinia a fost exprimată de Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Soluții legislative și politice, interne și externe pentru situația de conflict generată de invalidarea alegerilor de la Chișinău”, ediția a 92-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN.
În opinia expertului, mai există o problemă mare de ordin politic, aceasta se referă la faptul că actualmente există nemulțumiri în societate, în rândul partidelor de opoziție și cetățenilor care protestează. O altă mare problemă sunt relațiile Republicii Moldova cu UE, lucru care se reflectă în rezoluția adoptată de către Parlamentul European la 5 iulie curent și care pune în evidență mari semne de întrebare. Expertul susține că voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință a poporului se realizează prin alegeri libere și corecte. „Pentru cetățenii Republicii Moldova, cu cultura lor politică, dar și pentru partenerii de dezvoltare, alegerile sunt un moment crucial pentru că stau la baza realizării voinței poporului. Aici s-a greșit, de aceea lucrurile au degradat dramatic”, a conchis Igor Boțan.
Igor Boțan consideră că și Constituția și legislația electorală permit desfășurarea unui proces electoral liber și corect. Problema este în justiție, începând de la instanțele de fond până la instanțele supreme, care au făcut front comun menținând până la culme soluția nevalidării alegerilor. „Problema e simplă, dacă judecătoarea a ajuns la concluzia că a fost influențate rezultatele alegerilor, și avea, așa cum spune, o hotărâre a Curții de Apel privind agitația în ziua alegerilor, era foarte simplu să decidă. Dacă au fost influențate alegerile să ne spună cum? Agitația a influențat cumva prezența la vot? Nu. Pentru că nu există prag de validare a alegerilor”. Expertul consideră că nu exista niciun temei ca într-un mod arbitrar să se adopte o decizie de nevalidare a alegerilor, mai ales când instanța avea ca suport decizia CC din 2016, unde se spune expres că nu orice fraudă poate duce la invalidarea alegerilor.
Igor Boțan, spune că, drept consecință a nevalidării alegerilor, au fost lansate și sunt în proces două inițiative. Pe lângă Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a fost instituit un grup de lucru care va lucra la tălmăcirea Codului electoral și a doua este că la CC a fost înregistrată o sesizare din partea unui grup de deputați pentru ca instanța să interpreteze normele constituționale referitoare la statul de drept prin prisma altei norme constituționale referitoare la dreptul activ și pasiv de vot a cetățeanului. În sesizare se invocă faptul ca Înalta Curte să examineze ce se întâmplă cu adresele sale către Parlament care au fost ignorate și Curtea să facă o sinteză pe marginea hotărârilor anterioare care le-a luat pe tema referitoare la invalidarea alegerilor și să spună dacă Curțile comune au dreptul, cu putere de la sine, să se apuce din oficiu să decidă, dacă se poate valida sau nu un scrutin, dacă nu există contestații din partea unui cetățean sau concurent electoral.
Referindu-se în context la relațiile cu partenerii externi, expertul a menționat că Moldova are obligații contractuale cu UE, cum este Acordul de Asociere, dar și memorandumul privind condiționalitățile politice pentru acordarea suportului macrofinanciar. În cazul nevalidării alegerilor, UE nu a mai putut închide ochii la un astfel de derapaj, taxând Moldova, pentru că domeniul alegerilor este unul crucial, deoarece cu ajutorul lor se alege puterea.
În altă ordine de idei, expertul permanent al proiectului spune că agitația electorală în patru din cinci țări ale lumii este permisă în ziua alegerilor. Singura rațiune pentru introducerea „zilei tăcerii” în Moldova este asigurarea ordinii publice în preajma secțiilor de votare. Igor Boțan mai spune că politicienii nu inițiază o platformă de discuții pentru a identifica în comun soluțiile situației create în urma invalidării alegerilor, deoarece aceștia au animozități interpersonale care își lasă amprenta, ceea ce arată asupra degradării climatului politic din țară. Un alt motiv îl constituie interesele și instrumentele diferite de care dispun diferiți actori politici, ceea ce conduce la imposibilitatea acestora de a purta discuții în comun.
Dezbaterea „Soluții legislative și politice, interne și externe pentru situația de conflict generată de invalidarea alegerilor de la Chișinău”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
