„Există o dovadă ideologică a faptului că foametea din RSSM din anii 1946-1947 a fost una organizată și aici trebuie să ne referim la „demonul revoluției”, Troțkii, și la conducătorul Rusiei Sovietice, Lenin, care spuneau foarte clar: noi înțelegem foarte bine cine este proletariatul și cine sunt cei care trebuie nimiciți, dar ce facem cu clasa de mijloc, cu chiaburii, cu micii burghezi? Împotriva lor trebuie dusă o luptă necruțătoare, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema: „A fost organizată sau nu foametea din RSSM în anii 1946-1947? Au putut și au vrut autoritățile sovietice să prevină efectele devastatoare ale acesteia?”. Dezbaterea a fost organizată de Agenția de presă IPN.
„Există lucrarea lui Stalin din mai 1920, care se numește „Teroarea și comunismul”, care spune că toate revoluțiile se fac prin teroare și de aici deducem cele mai importante dovezi. Cu ce a început puterea sovietică după ce a promis prin decretele lui Lenin cu pământul este pentru țărani și puterea este a sovietelor? Războiul civil a luat o nouă dimensiune, cu războaiele țărănești în Rusia, cu aplicarea armei chimice împotriva lui Tuhacevski, împotriva țăranilor care au luat arma în mână pentru a cere puterea sovietelor, nu puterea birocrației și a partidului, ci puterea sovietelor, așa cum li s-a promis, prin lozinca revoluției. Este o dovadă că teroarea a fost folosită împotriva celor care erau considerați dușmani și trebuiau să fie nimiciți, din punctul de vedere al bolșevicilor”, a spus Igor Boțan.
Potrivit expertului, după războiul civil au urmat metodele violente prin care s-a făcut industrializarea. „Iar industrializarea trebuie să o faci pe contul țăranului, inclusiv prin foamete, în Moldova, sau „golodomor” în Ucraina. Asta înseamnă să îi ia-i țăranului tot, să poți vinde grâul peste hotare, să poți cumpăra tehnologii și să dezvolți forțele armate. Este, de fapt, o matrice, care se aplică împotriva așa-zișilor dușmani de la începuturile acestui stat, iar după ce Republica Moldova a fost constituită de cei care au ocupat Basarabia, această matrice, formulele ei au fost aplicate asupra cetățenilor din Republica Moldova. Deci, trebuia distrusă „chiaburimea”, adică floarea națiunii, adică cei care aveau aptitudini elementare de management, de organizare a producției, a comercializării. Și atunci ce faci în această situație? Creezi în mod artificial condiții, adică le iei oamenilor o necesitate vitală fără care ei nu pot exista pur și simplu, îi duci în starea când le suprimi orice voință, când omul are un singur gând: doar să supraviețuiască. Și după asta pornesc kolhozurile și iată că s-a început „viața îmbelșugată”, „frumoasă”. Această matrice a fost aplicată și de alte regimuri, de exemplu, de liderul Kambodjei Pol Pot, unde au fost nimiciți 3 milioane de oameni, pentru că erau purtători ai unei ideologii străine celei comuniste, și această ideologie trebuia să piară odată cu purtătorii ei. Noi trebuie să înțelegem toate aceste lucruri, atunci când vorbim despre modul în care a fost impusă așa-zisa putere sovietică, care a fost de fapt puterea unei birocrații partinice, care s-a aranjat între Dumnezeu și societate în baza articolului 6 din Constituția URSS”, a subliniat Igor Boțan.
El este de părere că lucrurile trebuie privite în ansamblu. „Au fost și pagini frumoase în cadrul Uniunii Sovietice, dar aceste pagini frumoase nu trebuie să umbrească modalitatea în care a fost nimicită floarea națiunii, pentru a construi o așa-zisă societate nouă. Toate ar merge cumva, dacă acel regim nu ar fi fost construit pe victime: pe cele despre care vorbim astăzi, dar și pe războiul civil din Rusia în cadrul căruia au fost nimicite 12 milioane de cetățeni ai Rusiei, față de 1 milion de oameni care au murit în Primul Război Mondial. Poate ar fi mers, dacă acest regim până la urmă nu colapsa în 1991. Aceasta este cea mai mare dovadă este că acest regim nu era viabil. Jertfele care au fost puse pe altarul acestui regim au fost năprasnice. E nevoie să avem în țară o politică bine elaborată în privința atrocităților care s-au comis și, în mod necesar, să avem un monument al victimelor acestei foamete organizate”, a menționat Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema: „A fost organizată sau nu foametea din RSSM în anii 1946-1947? Au putut și au vrut autoritățile sovietice să prevină efectele devastatoare ale acesteia?” este ediția a 2-a din ciclul „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea financiară a Fundației germane „Hanns Seidel”.
