Elitele staliniste se devorează ele însele, aceasta este una din trăsăturile esențiale ale stalinismului și una din principalele lecții pe care societatea trebuie s-o învețe. O opinie în acest sens a fost formulată de expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Stalinizarea și destalinizarea în context european”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul amintește că Stalin i-a ucis pe toți partenerii lui și a nimicit toți colegii de luptă. „Societatea noastră are de învățat o mulțime de lecții din ceea prin ce-am trecut noi. Nu știu dacă ceea ce s-a întâmplat în Europa Occidentală cumva îi interesează pe staliniștii care există încă în Republica Moldova, dar lecția principală pentru ei este că una din trăsăturile esențiale ale stalinismului este că elitele staliniste se devorează ele însele. Stalin i-a ucis pe toți partenerii lui, colegii de luptă, pe toți i-a nimicit. Știm ce s-a întâmplat, așa-zisele „procesele de la Moscova”, care în trei etape i-a nimicit practic pe toți. Troțki a fost nimicit în Mexico de agentul KGB, care ulterior pentru asta a devenit erou al Uniunii Sovietice”, spune Igor Boțan.
Igor Boțan spune că destalinizarea a început la Congresul al XX-lea, în 1956 și a fost un răspuns la frica elitelor sovietice după moartea lui Stalin că, dacă cineva din ei preia puterea, să nu se comporte ca Stalin. „Asta a avut un ecou extraordinar în viața culturală din Uniunea Sovietică. Așa-zisul dezgheț, de acolo începe perioada treptată de erodare a stalinismului. Deci, intelectualii sovietici și aici mă refer în primul rând la cei care au devenit faimoși prin așa-zisele romane science-fiction. Pe primul loc, cu certitudine sunt frați Strugațki care au arătat, de o manieră oarecum esopică, ce înseamnă un regim comunist așa cum și-l închipuiau oamenii, care va rezolva toate problemele omenirii. Ei, prin faimoasele lor opere de science fiction, arată că acest drum duce nicăieri, duce la degradarea societății”, a declarat Igor Boțan, amintind și de opera lui Alexandr Soljenițîn „Arhipelagul Gulag”, care a demontat în Occident atitudinea față de Uniunea Sovietică, ca fiind învingătoare, cu contribuție mare în cel de-al Doilea Război Mondial.
Igor Boțan spune că au urmat lucruri care au arătat că și mașina militară sovietică este una defectuoasă. „Această aură a regimului sovietic ca unul progresist a primit prima lovitură în 1973. Atunci când Uniunea Sovietică cu țările arabe care înconjurau Israelul au pus la cale acel atac împotriva Israelului și, în mod absolut neașteptat, Israelul - o țară mică, cu câteva milioane de oameni, sigur cu armament american, a pus pe brânci toată mașinăria sovietică. După care a urmat Afganistanul și lovitura rușinoasă pe care a primit-o Uniunea Sovietică, disoluția Uniunii Sovietice, ceea ce a însemnat disoluția de fapt a regimului comunist în Europa. Deci, tot farmecul acesta al acestui comunism s-a dispersat”, a declarat Igor Boțan.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan spune că principalii susținători ai putinismului văd actualul regim al lui Putin ca „a patra etapă în lanțul dezvoltării imperiale a Rusiei, așa-zisul stat durabil al lui Putin, care este un fel de sinteză a parcursului imperial al Rusiei”. Cu toate acestea, spune Igor Boțan, Putin are o atitudine aproape ostilă față de comunism, față de Lenin. „Pentru Putin și societatea din Rusia contează continuarea lanțului imperial, acest lucru trebuie să-l înțelegem noi și cetățenii din Republica Moldova”, declară Igor Boțan.
Cât privește nostalgia după comunism pe care o mai au unii cetățeni din Republica Moldova, expertul spune că aceasta vine din mentalitatea care s-a creat de-a lungul a aproximativ 50 de ani, cât a fost Republica Moldova în cadrul Uniunii Sovietice. „Este un segment de cetățeni cu o gândire infantilă, eu aș zice, care așteaptă și trăiesc cu idealul unui stat care are grijă de toate aspectele vieții, care asigură mai mult sau mai puțin egalitatea între cetățeni. Ei în mod natural nu acceptă o societate în care omul este liber, trebuie să aibă grijă de soarta lui, trebuie să dea din coate, ceea ce are loc într-o lume liberă, unde cetățeanul este liber, dar într-o competiție”, a punctat Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Stalinizarea și destalinizarea în context european” este a 14-a ediție din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
