Analistul politic Igor Boțan consideră că aflarea Republicii Moldova în spațiul Comunității Statelor Independente este pur formală. Poate în anumite domenii, ca cel umanitar, a fost utilă pentru cetățenii Republicii Moldova. Însă, după anexarea Crimeii de către Rusia în anul 2014, numărul moldovenilor aflați în Federația Rusă a scăzut de șapte-opt ori. În opinia sa, după agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, spațiul CSI își pierde în totalitate semnificația pentru Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri publice, organizate de Agenția de Presă IPN, în calitate de expert permanent al proiectului.
Igor Boțan a declarat că este cunoscut faptul că, chiar de la bun început, CSI urma să fie un fel de substituent pentru relaționarea republicilor foste sovietice după destrămarea Uniunii Sovietice. „Noi știm că acest concept nu a fost elaborat foarte clar, iar consecințele acestui fapt sunt resimțite. Pentru cercurile din Federația Rusă, CSI urma să fie o nouă platformă care să readucă republicile foste sovietice într-un spațiu comun, fie că este vorba despre Uniunea Vamală, fie că este vorba despre Uniunea Economică Eurasiatică”, explică expertul.
Potrivit lui, foarte importantă a fost de la început poziția Ucrainei. Statul ucrainean din start a avut o poziție foarte clar față de CSI și anume că această comunitate este modelul de divorț civilizat dintre fostele republici sovietici. „Și Ucraina a fost constantă, perseverentă și vedem că această discrepanță dintre punctul de vedere al cercurilor din Federația Rusă și din Ucraina a dus până la urmă la acest conflict. Sau, mai bine zis, această atitudine diferită se înscrie în acest context”, a menționat Igor Boțan.
În opinia sa, după agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, spațiul CSI își pierde în totalitate semnificația pentru Republica Moldova. „Mai cu seamă după anexarea Crimeii în 2014 și până în prezent, conform datelor statistice, aproape jumătate de milion de cetățeni moldoveni din cele 600 de mii care se pretindeau că sunt în Rusia, au părăsit Federația Rusă, sunt date oficiale ale Federației ruse. Deci, numărul moldovenilor în Federația Rusă s-a diminuat de șapte-opt ori după anexarea Crimeii. Noi înțelegem că acest lucru nu este deloc întâmplător”, consideră Igor Boțan.
Analistul politic s-a referit și la conceptul politicii externe a Republicii Moldova. Potrivit lui, în mod curios, Republica Moldova, de la declararea Independenței acum mai bine de 30 de ani, a avut documente oficiale și de politici orientate spre Uniunea Europeană. „În anul 1995, după alegerile din 1994, a fost adoptată acea Concepție de politică externă. Este primul document, pe lângă Declarația de Independență, care stipulează că Republica Moldova va tinde spre Uniunea Europeană. Și în baza acestei Concepții de politică externă, președintele de atunci, Petru Lucinschi, de două ori s-a adresat liderilor Uniunii Europene ca Republicii Moldova să i se ofere statutul de țară candidat. Dar din păcate nu a exista un răspuns”, a spus Igor Boțan.
Potrivit expertului, tendința s-a păstrat chiar și odată cu venirea comuniștilor la putere, care inițial promiteau integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Peste un an și jumătate, președintele Vladimir Voronin a semnat decretul de integrare europeană a Republicii Moldova. În 2008, liderul comunist, la ședința Comisiei pentru integrare europeană, a cerut ca Republicii Moldova să i se acorde statutul de țară candidat pentru integrare la UE. Au urmat Alianțele pentru Integrare Europeană cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, dar și evenimentele mai recente care confirmă aspirațiile europene.
„De-a lungul anilor am fost consecvenți și trebuie să fim până la capăt. Să obținem deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și să lucrăm asiduu ca acest obiectiv strategic stabilit să fie atins. Mai există probleme ce țin de regiunea transnistreană. Or, în relațiile cu Federația Rusă, regiunea a fost un fel de ancoră, pentru că astfel Moldova a fost ancorată de Rusia. Numai că această ancoră își pierde esența odată cu invazia în Ucraina și poziționarea Ucrainei. Această ancoră va intra într-un fel de mișcare, împreună cu teritoriul Ucrainei care este determinată, are statut de țară candidat și va fi susținută în procesul de integrare europeană”, declarat Igor Boțan.
Dezbaterea la tema „Noul Concept de politică externă rus și impactul asupra Republicii Moldova” este ediția a 279-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.