logo

Igor Boțan: Concurenții electorali trebuie să lase într-o parte animozitățile, iar alegătorii nu trebuie să se lase intimidați


https://www.ipn.md/index.php/ro/igor-botan-concurentii-electorali-trebuie-sa-lase-intr-o-parte-7978_1045452.html

Concurenții electorali trebuie să lase într-o parte animozitățile pentru că după alegeri aceștia vor trebui să discute într-o formulă sau alta. De aceea, antagonizându-se în continuare, fac procesul post-electoral mult mai dificil. Totodată, cetățenii nu trebuie să se teamă și nu trebuie să se lase intimidați pentru că lor le este asigurat votul secret. În plus, oamenii trebuie să înțeleagă faptul că, acceptând cadourile electorale, acceptă corupția. Declarația a fost făcută de către expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, în cadrul dezbaterilor publice cu tema „Miza alegerilor libere și corecte. Cine le asigură, cine le respectă?”, ediția a 97-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan susține că, începând cu anul 1993 și de fiecare dată când a fost întrebată, Comisia de la Veneția și-a menținut pozițiile dezaprobatoare în privința sistemului electoral în condițiile Republicii Moldova. În particular, el făcut referire la faptul că actualmente circumscripțiile uninominale au fost trasate astfel, încât numărul de alegători este foarte diferit. În timp ce în unele circumscripții ar putea participa doar cinci mii de oameni, la altele – 120 de mii. Totodată, expertul menționează că în 2017, atunci când se insista pe sistemul electoral mixt, Comisia de la Veneția a mai adăugat la argumentele sale faptul că, potrivit studiilor, sacii cu bani pur și simplu cumpără alegerile.

În ceea ce privește recenta rezoluție a Parlamentului European adresată Republicii Moldova, Igor Boțan spune că un asemenea document întotdeauna este bazat pe documentele organizațiilor de profil – Comisia de la Veneția și OSCE. Potrivit lui, în Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu UE este foarte clar scris că în aprecierile de ordin politic, legate de administrarea alegerilor, adoptarea legislației, instituțiile UE, în strictă conformitate cu regulamentele lor, se bazează doar pe expertiza instituțiilor specializate. „Niciun fel de speculații aici nu trebuie să fie”, consideră Igor Boțan.

„Este o greșeală să credem că invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău a fost evenimentul care i-a făcut pe europeni să dea o rezoluție atât de dură. „Nu poți face concluzii despre un proces cum este cel electoral în baza unui eveniment electoral. Dacă sunt două, deja poți, dacă sunt trei, deja cu certitudine poți, iar dacă sunt patru – deja ești obligat să faci acest lucru. Deci, nevalidarea a fost doar ultima picătură”, susține expertul, sugerând că este vorba despre un proces îndelungat de diminuare a democrației în Republica Moldova.

Potrivit lui, într-un raport privind drepturile omului în Republica Moldova pentru anul 2018 se face referire la alegerile parlamentare din 2014 – la scoaterea pentru prima dată din alegeri a unui concurent electoral, la participarea în alegeri a unor partide-clone care au furat voturile. „Acum noi știm că împotriva partidului care a fost scos din cursa electorală, cu două zile înainte de alegerile din 2014, pentru prima dată în istoria electorală a Republicii Moldova, au fost deschise patru dosare penale, patru administrative, după care niciunul din dosarele acestea nu știm cum a fost dus până la capăt. Știm că partidul respectiv s-a adresat la CEDO și două cauze ar fi pe rol acolo, în rest nu știm nimic. Știm că partidul-clonă nu a fost scos din competiție deși domnul Voronin 9președintele PCRM- n.r.) s-a adresat în organele competente. A mai fost un eveniment – cazul judecătoarei Domnica Manole care este persecutată până în prezent”, notează Igor Boțan.

Expertul spune că partidele dominante sunt cele care acumulează 40% și mai mult din preferințe în sondaje. În această cifră se încadrează Partidul Socialiștilor. Partidul Democrat a arătat că dacă se mobilizează, obțin 15-16%, însă acum când au toată puterea în mâini, „poate lua multe voturi”. „Partidul Socialiștilor prietenește cu Biserica Ortodoxă și noi știm că sfinții părinți se bagă în alegeri, deci la partidul dominant se mai adaugă încă o armată foarte importantă. În privința PDM, știm că au convertit primarii și ei sunt principalii agenți electorali. Ce mai are PDM și nu au ceilalți concurenți electorali ca să existe condiții egale? PDM are „tăietori de panglici”, deputați și tot felul de alți reprezentanți participă la tot felul de inaugurări și putem ghici că aceștia vor fi candidați. Ceilalți nu au, deci, astea nu sunt condiții egale. Plus, noi avem trei partide care au fundații – un partid se laudă că și-a făcut electorat, aproximativ 200 de mii de oameni, prin carduri de discounturi. Parlamentul a refuzat să dezbată în discuții publice modul ilegal în care se fac aceste lucruri. La toate acestea s-a referit Comisia de la Veneția. Sunt fapte care pot fi cântărite. Aceste lucruri trebuie luate în considerație atunci când se vorbește despre alegeri libere și corecte”, declară Igor Boțan..

În ceea ce privește amendamentul privind ziua tăcerii, expertul spune că există posibilitatea ca acesta să nu treacă, dacă președintele Igor Dodon va vrea acest lucru. Potrivit lui, președintele țării are două săptămâni la dispoziție ca să promulge legea. Dacă joi-, Parlamentul votează legea în a doua lectură, șeful statului, după 1 decembrie, poate spune că nu o promulgă, și, având în vedere că pe 30 noiembrie expiră mandatul Parlamentului, legislativul nu o poate vota. „Marea problemă este, dacă va dori sau nu președintele să facă acest lucru. Încă ceva, potrivit Codului de bune practici al Comisiei de la Veneția, cu un an înainte de alegeri nu trebuie să modifici prevederile din Codul electoral. Acesta ar fi un argument pentru președinte să nu promulge această lege”, este de părere Igor Boțan.

Dezbaterea „Miza alegerilor libere și corecte. Cine le asigură, cine le respectă?”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.