logo

Igor Boțan: Cetățenii trebuie să fie protejați de propagandă în contextul războiului din Ucraina


https://www.ipn.md/index.php/ro/igor-botan-cetatenii-trebuie-sa-fie-protejati-de-propaganda-8004_1088455.html

Situația actuală, generată de războiul ruso-ucrainean, impune la consolidarea societății, ajutorarea refugiaților, la solidarizarea cu opinia internațională și cu statele care au votat Rezoluția Adunării generale ONU pe 2 martie și necesită eforturi pentru a demonstra că toate acțiunile cărora le-a dat curs Vladimir Putin duc nicăieri. Cetățenii trebuie să fie protejați de propagandă, iar forțele politice trebuie convinse că ideea susținerii războiului este mai degrabă nocivă decât utilă pentru Moldova. Opinia a fost exprimată de expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, la dezbaterea publică „Cine aprobă războiul și de ce?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, până la război, sondajele din Moldova arătau că există categoria nostalgicilor după Uniunea Sovietică. Acum 20 de ani, erau peste 56% din cetățeni care regretau dizolvarea acesteia, actualmente cifra ajunge la maxim 40%. În mare parte din această categorie de cetățeni se formează baza opiniei care justifică declanșarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei. În opinia sa, mai există o categorie de oameni care nu se interesează de politică și care devin victime ușoare ale propagandei. „Acești oameni trebuie convinși, dar nu condamnați pentru opiniile lor. În schimb, trebuie condamnată propaganda, care are un rol extraordinar de nociv. Oamenii simpli, care nu sunt obișnuiți să aibă o atitudine critică față de informații, sunt, de fapt, victime ale propagandei”, a spus el.

Igor Boțan susține că dacă cei care au început războiul în Rusia spun că vor să „denazifice” Ucraina, e suficient probabil să le spui oamenilor că în 2019, când Volodymyr Zelensky a câștigat funcția de președinte al Ucrainei, s-a creat o situație specială, când șeful statului era de origine evreiască, prim-ministrul de origine evreiască și liderul opoziției la fel de origine evreiască. „În acest caz, despre ce fel de nazificare poate fi vorba?”, se întreabă expertul. Igor Boțan mai spune că în acest sens contează opinia experților. „Am văzut că un centru din Israel a făcut publică o adresare internațională în care „a denunțat aberația” precum că în Ucraina ar exista pericolul nazificării. Da, în Ucraina există partide și forțe politice mai mult sau mai puțin radicale, dar toată puterea publică în Ucraina este în gestiunea unor oameni adecvați care au suportul cetățenilor”, a spus expertul.

Igor Boțan mai consideră că este inadmisibil ca biserica să aibă o atitudine neutră sau chiar favorabilă unui război, justificându-l, atunci când toți văd că nu există temei pentru agresiune. „Dacă se pun toți acești factori împreună, se poate constata că avem temei ca să existe un segment larg de cetățeni care justifică acest război, simpatizează cu agresorul și este o problemă a societății pentru că e vorba de un eșantion larg și nu de propagandiști. Propagandiștii sunt cei vinovați și cei care trebuie combătuți, iar cetățenii trebuie educați ca să înțeleagă că ceea ce se întâmplă e o crimă și trebuie pedepsită”, a adăugat el.

În altă ordine de idei, expertul consideră că atitudinea societății față de război își are rădăcina în politicile pe care le promovează partidele politice. „Pe de o parte, în Republica Moldova sunt mai multe partide care promovează un fel de „stat social”. Dacă ne uităm atent la politicile pe care aceste partide le promovează, se va observa că de fapt nu ar trebui să existe niciun fel de neînțelegeri în privința statului social pe care vor să-l construiască. Linia de divizare între ele se face pe muchia pro-europeană sau pro-eurasiatică. De aici pornesc mesajele precum că Federația Rusă a început acest război pentru a combate globalismul mondial sau pentru a-și restabili măreția și a înlătura disproporționalitățile create în lume”, a spus Igor boțan.

Dezbaterea publică la tema „Cine aprobă războiul și de ce?”, organizată de IPN, a fost ediția a 229-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.