Expertul Igor Boțan consideră că în Republica Moldova, politicienii, deseori, au ca punct de pornire documente emise de instituții europene. Recent, a fost și cazul procurorului general, care atunci când a vorbit despre pretinse dosare politice, a făcut referire la raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi corectă din punct de vedere și strategic, și tactic, în condițiile în care statul are semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Mai mult, spune expertul, este un specific al societății moldovenești de a face revolta auzită în instituțiile europene, iar apoi de a utiliza ecoul care vine de acolo. Opiniile au fost exprimate în cadrul dezbaterilor publice: „Dosarele penale „politice”: personaje, metode, scopuri, consecințe”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că Uniunea Europeană a avut un rol extrem de important în „a ajuta Republica Moldova să scape de regimul lui Vlad Plahotniuc”. „Întreaga Uniune Europeană, prin instituțiile sale, a ținut în vizor situația din Republica Moldova și acest lucru trebuie menționat”, spune expertul. El a reamintit că parlamentarii care și-au asumat guvernarea la 8 iunie 2019, au pornit de la documente emise de Consiliul Europei, inclusiv declarația secretarul general al Consiliului Europei, care în august 2015 a vorbit despre Republica Moldova ca despre un stat capturat. „De asemenea, acei deputați au făcut referire la cele două rezoluții ale Parlamentului European cu privire la justiția selectivă și nu doar. Ca urmare, cei 61 de deputați au votat acea declarație cu privire la statul capturat”, a spus el.
Expertul a menționat că și în conferința de presă din februarie 2020, procurorul general, care a anunțat despre 38 de pretinse dosare politice, a făcut referire la raportul APCE, privind instituțiile democratice din Republica Moldova și în care se vorbește în mod direct despre ceea ce se numește astăzi dosare politice.
În opinia sa, denumirea generică de „dosare politice”, are dreptul la existență, întrucât toți cunosc că din 2009, oameni de afaceri, foarte abili, pas cu pas, au politizat toate instituțiile de drept și de reglementare. „Și le-au subordonat sieși și din acest punct de vedere dosarele cu substrat pur economic pot fi calificate ca fiind politice. Și aceasta pentru că oamenii care au venit din business au înțeles că cel bun business în Republica Moldova este politica. Și-au subordonat instituțiile de drept și de reglementare și prin ele își rezolvau problemele”, a notat Igor Boțan.
„Noi ne-am revoltat aici pentru ca revoltele noastre să aibă ecou în instituțiile internaționale, europene. Apoi, aceste ecouri ne vin înapoi și tot noi le folosim ca argument atunci când instituțiile de drept, ca în cazul celor 38 de dosare, încearcă să se clarifice cu ele, să facă dreptate oamenilor. Există acest fenomen, și aceasta ne caracterizează ca societate. Suntem cumva, molicei. Facem ceva și așteptăm să vină ecoul faptelor din instituțiile europene”, opinează Igor Boțan.
Expertul consideră că poate fi înțeles faptul de ce procedează astfel autoritățile. „Având această situație complicată, trebuie să rămânem în cadru constituțional și legal. Chiar dacă au venit alții la guvernare, nu putem ieși din acest cadru. În caz contrar, ar putea fi mari probleme. Cu toate păcatele, autoritățile totuși încearcă să rămână în cadrul constituțional și legal. Nouă nu ne place, pentru că vrem mai repede să se întâmple tot”, a mai spus expertul. Potrivit lui, unele cazuri de dosare politice încep să se rezolve, dar rămân foarte multe lucruri care trebuie soluționate.
Dezbaterile „Dosarele penale „politice”: personaje, metode, scopuri, consecințe” sunt ediția a 140-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
