Adunarea „Moldova Europeană” din 21 mai este o continuitate a altor trei adunări naționale care au avut loc în 1989, 1990, 1991, în situații foarte critice pentru Republica Moldova. „Noi am ajuns din noi în punct de răscruce după agresiunea Rusiei în Ucraina și drept consecința oferirea Republicii Moldova a statului de țară candidat pentru integrarea europeană. În mod firesc, un asemenea moment trebuie fixat prin o astfel de adunare, continuitate a celor trei adunări naționale care le-am avut atunci când a fost adoptată Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite, la modul în care Republica Moldova urma să se dezvolte în continuare și care a culminat cu declarația de independență din 27 august 1991”. Este opinia expertului permanent al proiectului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice IPN, la tema „Moldova la răscruce: UE și alternativa sa”.
„Iată avem un nou punct de reper, o nouă răscruce când autoritățile ne spun că după primirea acestui statut de țară candidat Republica Moldova intră într-o albie care trebuie să ne aducă la izbândă, aceasta fiind aderarea Republicii Moldova până în 2030 la Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, probabil că este justificată această adunare. Am fost sceptic față de necesitatea unei adunări naționale, pentru că întrebarea era ce ne dă un astfel de eveniment? Ieri, fiind la această adunare, am ajuns la concluzia că a fost utilă, pentru că momentul emoțional a fost unul importantˮ, a spus Igor Boțan.
Potrivit expertului, astfel de mitinguri nu trebuie să fie orientate spre exterior ca să convingem Uniunea Europeană. „Acest miting a fost important, în primul rând, pentru noi, în interior, în Republica Moldova. Sondajele de opinie arată în mod constant, cel puțin patru ani de zile, că mai mult de jumătate a cetățenilor aflați pe teritoriul Republicii Moldova pledează pentru integrarea europeanăˮ, a afirmat Igor Boțan.
Expertul a menționat importanța implicării diasporei în acest eveniment. „Știm din datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe că aproximativ o treime din cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, aproape un milion de cetățeni, se află peste hotare și noi ne-am convins la alegerile de rang național, prezidențiale și parlamentare, că deja o pătrime din aceștia participă la alegeri și 93% din ei votează partide proeuropene. În baza datelor alegerilor și sondajelor de opinie putem spune că în Republica Moldova cel puțin două treimi din cetățeni sunt ferm adepți ai integrării europeneˮ, a afirmat Igor Boțan.
Expertul a precizat că la adunare s-a formulat o idee națională pentru o perioadă de 7 sau 10 ani ca cetățenii Republicii Moldova să depună eforturi să devină europeni autentici și în afaceri, și în comportament, în atitudini. Aceasta trebuie să facem cu toții. „Este foarte important ca noi de pe acum să ne gândim care este nișa economică a Moldovei în care ea este foarte bună și care să-i asigure un nivel decent de viață, pentru că Republica Moldova este o țară mică și nu are potențial să se ocupe de orice. Noi înțelegem cu toții că din punctul de vedere al educației, al educației profesionale rămânem în urmă. Avem foarte mult de lucru. Toate aceste probleme trebuie conștientizateˮ, a conchis Igor Boțan.
Dezbaterea la tema „Moldova la răscruce: UE și alternativa sa” este ediția a 283-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
