Guvernul va elabora un program de susţinere a sectorului real al economiei în condiţiile crizei mondiale

Guvernul va elabora un program de susţinere a sectorului real al economiei. Intenţia a fost enunţată de prim-viceprim-ministrul Igor Dodon, ministrul economiei şi comerţului la întrevederea cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova (CNPM), notează Info-Prim Neo. Potrivit lui Dodon, impactul crizei financiare mondiale asupra sectorului real al economiei R. Moldova ar putea fi mai mare decât s-a apreciat anterior. „Pentru sectorul bancar, având în vederea lichiditatea lui sporită, nu există temei pentru îngrijorări deosebite. Cel puţin, la momentul actual. Însă în sectorul real al economiei sunt domenii care resimt efectele crizei. E vorba de domeniile construcţiei, industriei uşoare (de textile), de asemenea, pare să fie ameninţat exportul de produse agroalimentare, ca urmare a scăderii cererii pe pieţele de desfacere, în special, pe piaţa Rusiei”, – a precizat Dodon. El a menţionat că acum este important ca să fie aplicat un program de măsuri pentru a atenua, pe cât e posibil, primele consecinţe ale crizei , de a nu permite extinderea şi aprofundarea lor. Prim-vice-prim-ministru a informat că Guvernul a lansat sau e pe cale de a lansa unele din aceste măsuri. El s-a referit în special la păstrarea stabilităţii cursului valutar, nepermiterea oscilaţiilor excesive ale acestuia, fapt care afectează exportatorii, în primul rând, şi generează panică în societate. De asemenea, este necesar ca economia reală să fie pregătită pentru a primi persoanele, care vor reveni acasă din alte ţări, ca urmare a reducerii locurilor lor de muncă în ramurile constricţiei, transporturilor, mai puţin, în servicii. În acest context Dodon a spus că Guvernul va lansa în 2009 mai multe programe de stat, de tipul celui de susţinere a abilităţilor economice a tinerilor. Acestea vor fi nu numai pentru tineri, ci pentru toate persoanele cu spirit întreprinzător, care, acumulând ceva capital, vor dori să-şi deschidă o afacere. Statul le va oferi atât asistenţă consultativă, cât şi financiară (granturi). Dodon a relevat, de asemenea, că statul trebuie să provoace o cerere sporită în piaţă în materiale de construcţii, locuri de muncă, servicii de transport. Aceasta se poate face prin lansarea masivă a unor proiecte de infrastructură, care vor asigura activitatea ritmică a ramurilor respective, reluarea activităţii de acele întreprinderi, care şi-au stopat-o temporar şi lucrând cu stocurile. Chiar la începutul anului viitor vor fi lansate câteva asemenea proiecte, printre care construcţia celor trei porţiuni de drumuri Chişinău - Hânceşti, Chişinău- Orhei şi Orhei - Bălţi (proiectul Drumuri Europene, finanţat de BM, BERD, BEI, Fondul de Vecinătate Europeană şi Guvern), proiectul 2 de renovare a Aeroportului de 45 mln euro. Sunt preconizate, de asemenea, mai multe proiecte de aprovizionare cu apă şi servicii de canalizare în cadrul unui proiect al BM. În proces de identificare sunt şi alte proiecte. Igor Dodon a mai afirmat că Guvernul încearcă să găsească o modalitate de susţinere a producătorilor autohtoni. „Impozitul pe venit şi aşa e 0 la noi, Fond de stabilitate, ca în Rusia, nu avem – ce-i de făcut, cum să susţinem producătorul local în aceste vremuri grele pentru el? Mai întâi agenţii economici trebuie să fie atenţi cu decontările în avans, mai ales dacă tranzacţiile sunt pe piaţa estică, noi de acum i-am avertizat. Dar întreprinderile au nevoie de surse financiare pentru a se dezvolta, pentru a se extinde şi a asigura oamenii cu locuri de muncă şi salarii competitive. Ne-am gândit ca sursele, obţinute de la privatizare sau o parte din ele să le transferăm pe un cont aparte şi din acesta ori să acoperim o parte din dobânzile la creditele luate de la bănci de agenţii economici, ori să procedăm la creditarea directă a lor. Bineînţeles, fixând anumite obiective. Deocamdată, aceasta e o idee, încerc să o detaliez şi să o propun Guvernului în timpul cel mai apropiat”, - a spus Dodon. El a apreciat că, potrivit unui scenariu mai puţin favorabil, pierderile economiei Moldovei s-ar putea solda, în anul viitor, la 25- 30 %, aici incluzându-se şi pierderile de la stoparea parţială a unor investiţii, reducerea remitenţelor, în special, cele ce vin din ţările estice, reducerea cererii la exporturile moldoveneşti, de asemenea, mai mult pe piaţa din est şi, eventual, diminuarea veniturilor acumulate la buget.