Guvernul susţine că noua Strategie a businessului mic este determinată de economia în tranziţie iar reprezentanţii sectorului îl contrazic. Analiză economică IPN.
https://www.ipn.md/index.php/ro/guvernul-sustine-ca-noua-strategie-a-businessului-mic-este-determinata-de-econom-7966_959744.html
Specialiştii Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC) explică perioada mică de trei ani prevăzută pentru implementarea Strategiei de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008 prin specificul economiei încă în tranziţie a ţării, care nu permite elaborarea strategiilor pe termen lung în domeniu. În acelaşi timp, lideri ai organizaţiilor reprezentative sunt nemulţumiţi tocmai pentru că Strategia făcută publică zilele trecute nu oferă perspective mai îndepărtate.
Şefa Direcţiei dezvoltarea businessului mic şi mijlociu din cadrul MEC, Iulia Iabandji a declarat pentru Info-Prim Neo că toate programele anterioare de susţinere a micului business au fost pe termen de 2-3 ani, iar măsurile prevăzute în programul anterior au fost realizate în proporţie de 85 la sută. Ea consideră că toate modificările operate până acum în cadrul legislativ-normativ au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a întreprinderilor şi au creat noi oportunităţi pentru dezvoltarea afacerilor. Ea mai spune că apariţia organizaţiilor de microfinanţare şi de garantare a făcut posibilă începerea soluţionării problemei primordiale a antreprenorilor din micul business care constă în imposibilitatea atragerii resurselor financiare din lipsa de gaj. „Din resursele limitate ale bugetului, a fost constituit cu mari eforturi un fond de garantare de stat, în paralel a fost creată o organizaţie neguvernamentală de garantare, astfel că în prezent pe piaţa de microfinanţare din Moldova există 3 organizaţii de garantare, ceea ce înseamnă un pas serios înainte”.
Iulia Iabandji a menţionat că au fost depuse eforturi şi pentru îmbunătăţirea politicii fiscale, fiind modificate stipulările Codului Fiscal care prevedeau scutiri de impozite pentru antreprenori. Astfel, anterior, pentru a beneficia de scutirea pe un termen de 3 ani de impozitul pe venit, de reducerea în următorii 2 ani a impozitului pe venit cu 35 la sută, agenţii economici cu până la 19 angajaţi şi cifra de afaceri până la 3 mln lei trebuiau să semneze un acord-memorandum cu Inspectoratul fiscal, care stabilea „o mulţime de condiţii şi precondiţii”, inclusiv obligativitatea de a reinvesti 80% din valoarea înlesnirii, de a crea noi locuri de muncă. În prezent, această facilitate se obţine doar printr-o simplă cerere din partea antreprenorului, care-şi asumă răspunderea pentru îndeplinirea condiţiilor menţionate.
Totodată, ea spune că pe viitor, pentru îmbunătăţirea activităţii antreprenoriale este necesară prelungirea reformei regulatorii, care are un impact vast asupra activităţii antreprenoriale prin reducerea gradului de implicare a statului, optimizarea cadrului legal şi instituţional, inclusiv procedurile pentru iniţierea şi derularea afacerilor, precum şi prin micşorarea numărului de autorizaţii şi permisiuni, a numărului de genuri de activitate licenţiate etc.
Reducerea cotei micului business în totalul locuirilor de muncă şi a cifrei de afaceri din economia reală de la 30, în 2004, la 29% - în 2005 nu denotă, în opinia Iuliei Iabandji, descreşterea sectorului, deoarece dacă în 2004 cifra de afaceri la întreprinderile mici era de 19 mlrd lei, în 2005 – a fost de 24 mlrd lei. Potrivit Iuliei Iabanji, descreşterea ponderii micului business, atestată în ultima perioadă, are explicaţii inclusiv în majorarea cigrelor de afaceri la întreprinderile mari. Totodată, ea spune că numărul de întreprinderi din micul business a crescut de la 22 mii în anul 2002 la 30 mii în 2005. În aceeaşi perioadă, numărul de angajaţi a crescut de la 130 mii la 179 mii.
Pe de altă parte, în contextul situaţiei actuale a întreprinderilor din micul business, Directorul Asociaţiei micului business, Eugen Roşcovan s-a arătat nemulţămit de faptul că Strategia de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii este preconizată pe un termen mic şi nu prevede „direcţii magistrale de dezvoltare pentru o perioadă de până la 10 ani”. El spune că Strategia este „defectuoasă şi denotă o acţiune pur formală a guvernării pentru problemele din domeniu, care sunt grave”, deoarece „scade numărul locurilor de muncă şi volumele de vânzări”. Totodată, el este neîncrezător că statul îşi va onora obligaţiunile privind susţinerea financiară a Fondului de stat de susţinere a micului business, deoarece „nu poţi planifica ceea ce o să-ţi dea donatorii peste un an sau peste doi”. Totodată, Roşcovan s-a arătat nemulţămit şi de faptul că guvernanţii nu ţin cont de propunerile organizaţiilor neguvernamentale ce apără interesele antreprenorilor.
„Nu trebuie să ne mirăm că lumea fuge pe un cap din ţară şi nu avem braţe de muncă în agricultură şi în construcţii”, spune Roşcovan, menţionând că statul nu creează condiţii investiţionale, din care cauză este imposibil să dezvolţi o afacere Moldova. El a mai spus că politica fiscală rămâne a fi agresivă şi chiar dacă s-au făcut unele scutiri la impozitul pe venit, acestea nu au impact direct asupra dezvoltării întreprinderilor.
În acelaşi context, managerul Alianţei pentru cooperare în agricultură, Valentina Catanoi, a declarat reporterului Info-Prim Neo că apreciază drept binevenită Strategia pentru dezvoltarea antreprenoriatului din ţară. Ea spune că, deşi direcţiile strategice nu acoperă suficient aspectul problemelor existente, apariţia acestei Strategiei denotă interesul Guvernului pentru crearea condiţiilor de dezvoltare a afacerilor din domeniu.
Micul business este businessul de familie, a spus Catanoi, iar antreprenorii trebuie să conştientizeze că dezvoltarea afacerii ţine nu numai de câştigarea pâinii, dar şi „în a mai face ceva pentru creşterea economică în general”. Ea afirmă că deşi antreprenorii moldoveni sunt încă la etapa de asigurare a necesităţilor de familie, se profilează o diferenţă pozitivă faţă de situaţia din anul 2000. Ea susţine că problemele primordiale din domeniu ţin de lipsa exporturilor, condiţionată, respectiv, de lipsa produselor competitive.
Valentina Catanoi a apreciat instituirea ghişeului unic, prin care sunt create condiţii pentru înregistrarea unei afaceri fără dificultăţi, precum şi începerea activităţii fondurilor de garantare pentru asigurarea accesului antreprenorilor la creditele bancare. Ea spune însă că reforma regulatorie ar trebui să fie orientată şi spre facilitarea procedurilor de acordare a scutirilor de impozite, prevăzute de legislaţie, care ar trebui să funcţioneze ca şi în cazul ghişeului unic, actualmente antreprenorii fiind nemulţămiţi de procedurile birocratice existente. Totodată, ea consideră că pentru „înviorarea sectorului”, Guvernul ar trebui să prevadă anumite mecanisme economice de stimulare a antreprenorilor, care să-i determine să tindă spre performanţe mari.