Guvernul mimează deschidere şi colaborare cu diverse instituţii în vederea combaterii corupţiei, afirmă membrii Alianţei Anticorupţie

Guvernul R. Moldova mimează în continuare deschiderea şi colaborarea cu diversele instituţii în vederea combaterii corupţiei. Aceasta este concluzia membrilor organizaţiilor din cadrul Alianţei Anticorupţie (AAC) după realizarea primului raport de monitorizare asupra modului de aplicare a reformelor anticorupţie, prezentat în cadrul unei conferinţe de presă marţi, 13 mai, transmite Info-Prim Neo. În pofida faptului că numărul reformelor şi al acţiunilor întreprinse în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei de către Guvernul R. Moldova, prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare şi în Strategia naţională de Prevenire şi Combatere a Corupţiei a crescut simţitor, reprezentanţii AAC consideră că acestea nu sunt puse în aplicare şi nu funcţionează în mod adecvat. Secretarul AAC, Mircea Eşanu, susţine că în prezent sunt înregistrate o serie de încălcări şi abateri din partea conducerii pe mai multe domenii monitorizate. Potrivit sursei citate, instituţiile de stat limitează în continuare accesul la informaţia de interes public. Cel mai mult are de suferit mass-media, dar şi orice alt cetăţean care doreşte să obţină informaţia necesară. Accesul la informaţia de interes public este preferenţială, unor actori li se poate furniza informaţia dorită, altora nu. De exemplu, Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), ONG-ul care a monitorizat activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), s-a confruntat cu o reticenţă dură din partea reprezentanţilor MAI la solicitarea unei informaţii. O dovadă în plus că instituţiile statale mimează accesul la informaţia de interes public este şi raportul realizat de către Centrul „Acces-Info” în care se arată foarte că reprezentanţii structurilor de stat au răspuns în proporţie de doar 19% la solicitările de informaţii publice ale cetăţenilor sau ONG-urilor, a menţionat Mircea Eşanu. Un alt domeniu în care se înregistrează abateri evidente ţine de activitatea CCCEC. În cadrul monitorizării au fost examinate nouă cazuri instrumentate de CCCEC ce au fost condamnate la CEDO. Analiza acestora demonstrează un grad sporit de discreţie şi o exercitare abuzivă a atribuţiilor angajaţilor instituţiei respective. Potrivit specialiştilor, acest fapt indică clar libertatea limitată a anchetatorilor şi procurorilor, precum şi încălcarea unui şir de prevederi ale Codului de Procedură Penală. În acelaşi timp, aceste dosare demonstrează perpetuarea practicii abuzive de către CCCEC şi nu garantează că elementul discreţionar nu va mai fi prezent în viitoarele dosare instrumentate de către respectiva structură de stat. ACC recomandă CCCEC să întreprindă mai multe acţiuni în vederea sporirii transparenţei activităţii. ACC atrage atenţia şi asupra faptului că Guvernul, dar şi alte autorităţi publice nu s-au sesizat atunci când a fost lansată campania „Avere la Vedere”, iniţiată şi desfăşurată de către ACC şi de către Asociaţia Presei Independente (API). Structurile de stat nu au invitat iniţiatorii campaniei sau alţi reprezentanţi ai societăţii civile la discuţii sau la consultări pe marginea acestei legi. Mircea Eşanu susţine că prin asemenea atitudine din partea structurilor de stat se demonstrează indiferenţa actorilor de la guvernare faţă de actorii societăţii civile, dar şi faţă de mass-media în particular. Acelaşi grad de indiferenţă din partea Guvernului a fost constatat şi în cazul anchetei făcute de suplimentul API „Obiectiv” privind ineficienţa „liniilor fierbinţi” ale ministerelor sau serviciilor de stat. Deşi unele instituţii au luat act de această anchetă, situaţia rămâne neschimbată. În plus, nu există o mediatizare adecvată a acestor numere de telefoane, utile pentru populaţie. Activitatea AAC de monitorizare este parte a Programului „Consolidarea capacităţilor de monitorizare a societăţii civile în Moldova”, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), prin intermediul Planului Preliminar pe Ţară pentru Moldova (PPŢ). Scopul general al programului constă în consolidarea capacităţilor de monitorizare şi advocacy a organizaţiilor societăţii civile si mass-media pentru a contribui la prevenirea şi combaterea corupţiei în Moldova. Primul raport trimestrial de monitorizare este rezultatul unei cooperări constructive dintre Guvern şi societatea civilă, şi are ca scop reducerea corupţiei în baza unei cooperări dintre părţi şi nu în bază de confruntare.