Este bine să le explicăm fermierilor, prin consultanță agricolă, de ce e nevoie să se asocieze, a spus Gheorghe Lăcătușu, șef serviciu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale al României, în cadrul dezbaterii publice „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit funcționarului, doar astfel, prin explicarea beneficiilor asocierii îi vom convinge pe micii fermieri să accepte calitatea de membru al unei camere agricole.
În ceea ce privește tradițiile de asociere în spațiul european, Gheorghe Lăcătușu a menționat că în Uniunea Europeană există trei modele de consultanță agricolă, inițial, Ministerul Agriculturii al României preluând modelul anglo-saxon încă în anii 90. „Ne confruntam și noi cu probleme legate de organizarea fermierilor. La acea vreme erau preocupări legate de viitoarea preaderare la Uniunea Europeană. Beneficiam și de fonduri europene și trebuia să știm cum le gestionăm, iar fermierii să folosească în mod eficient acele fonduri. Ministerul Agriculturii de atunci a optat pentru modelul anglo-saxon, prin înființarea agențiilor constituite doar de specialiști”, explică Gheorghe Lăcătușu.
Potrivit lui, ulterior, în contextul unor evoluții politice, s-a renunțat la modelul anglo-saxon în favoarea modelului franco-austriac, model de camere agricole. Diferența este că în prima structură se regăsesc doar specialiști, iar în camerele agricole specialiștii sunt coordonați de fermieri. „Problema aceasta s-a pus și la noi, dar nu a funcționat, deși avem o lege care și astăzi este neabrogată. Din păcate, în România, acest model nu a putut să fie aplicabil. După părerea noastră, din cauza că s-a gândit “de sus în jos”, adică să se aleagă șefi marii fermieri, în timp ce există o mare discrepanță între viziunile micilor fermieri și ceea ce consideră marii fermieri, care au posibilitatea să-și finanțeze propriile servicii de consultanță. Or, la noi lucrul acesta nu a fost înțeles bine și s-a decis să punem înainte șefii. Deci, acest sistem în România nu a funcționat și nu funcționează nici astăzi, deși legea există în continuare”, susține Gheorghe Lăcătușu.
Potrivit lui Gheorghe Lăcătușu, există și cealaltă structură, după modelul anglo-saxon, care a fost integrată în cadrul direcțiilor agricole. În paralel, s-a stimulat sectorul privat pentru absorbția fondurilor europene. S-au dezvoltat foarte mult firmele private, care asigură consultanță fermierilor în ceea ce privește elaborarea proiectelor de finanțare. „Aici a fost o poveste de succes pentru noi, pentru că dacă nu au fost camerele agricole, care să preia această atribuție, a venit sectorul privat. În prezent avem servicii de consultanță în structurile publice ale direcțiilor agricole. Ele oferă consultanță pe înțelesul fermierilor”, a mai spus Gheorghe Lăcătușu.
Întrebat fiind, cum apreciază cooperarea moldo-română în domeniul agriculturii, Gheorghe Lăcătușu a remarcat: „E nevoie să ne cunoaștem mai bine, să cooperăm mai bine, să avem schimb de experiență. În ceea ce ne privește, întotdeauna vorbim cu plăcere despre Republica Moldova în toate demersurile noastre europene. Este bine să le explicăm fermierilor, prin consultanță agricolă, de ce e nevoie să se asocieze și în ce fel instituțiile europene vor veni în sprijinul lor”.
Dezbaterea publică „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, este ediția a patra din cadrul Proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.