 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Georgia este la o distanţă de circa 5 luni de la activarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană (UE). Pe data de 9 martie 2016, Comisia Europeană a propus oficial Consiliului UE (adică, statelor membre UE) şi Parlamentului European să elimine regimul de vize pentru cetăţenii georgieni. Astfel, la fel ca moldovenii cu paşapoarte biometrice, georgienii cu actele în regulă vor putea efectua călătorii de durată scurtă (90 zile pe durata a 180 de zile) în ţările din zona Schengen (30 de ţări).
Acest eveniment are un impact pozitiv asupra Georgiei, a Parteneriatului Estic, dar şi asupra Caucazului. În primul rând, cetăţenii georgieni obţin o probă concretă a faptului că integrarea europeană poate aduce rezultate palpabile. În al doilea rând, alte ţări din Parteneriatului Estic, în particular Ucraina, sunt motivate să-şi îmbunătăţească performanţa pentru a urma exemplul Moldovei şi Georgiei. Totodată, regimul liberalizat de vize acordat Georgiei devine un stimulent puternic pentru interesul din partea celorlalte două state caucaziene (Armenia şi Azerbaidjan).
În fine, reuşita Georgiei înseamnă pierderea de către Moldova a statutului de unica ţară din Parteneriatul Estic ce beneficiază de un regim liberalizat de vize cu UE.
„Efectul georgian” asupra dialogului UE-Moldova
Progresul georgienilor oferă europenilor posibilitatea de a opera cu un exemplu mai reuşit decât cel moldovenesc, atunci când trebuie să vorbească despre Parteneriatul Estic. Aceasta are loc în contextul loviturii de imagine pe care au suferit-o europenii în raport cu Moldova, din cauza crizelor politice necontenite şi a scandalurilor de corupţie, generate de forţele politice pretins pro-europene. La fel, UE are la îndemână exemplul Georgiei, dacă vectorul european al Moldovei se deteriorează sub o formă sau alta.
Totodată, succesul înregistrat de Tbilisi are potenţialul de a dinamiza competiţia între ţările semnatare ale Acordului de Asociere cu UE. Pe de o parte, Chişinăul va fi nevoit să depună eforturi pentru a se remarca în ochii europenilor, care simpatizează tot mai vizibil georgienii. Pe de altă parte, creşte presiunea asupra Ucrainei care la fel vrea să adere la „clubul ţărilor cu regim liberalizate de vize” cu UE.
Moldova şi Georgia: Aspecte similare în liberalizarea vizelor
Comparând traiectoriile Moldovei şi Georgiei în obţinerea regimului fără vize cu UE observăm câteva asemănări. În primul rând, la anularea obligativităţii vizelor Schengen pentru georgieni, la fel cum a fost şi pentru moldoveni, UE reiese din temerile legate de ponderea crescândă a factorului rusesc. În al doilea rând, activarea regimului fără vize pentru Georgia şi Moldova presupune un interval de timp mai scurt (de circa 6 luni) decât a fost în cazul ţărilor din Balcanii de Vest (7-8 luni). Nu în ultimul rând, în ambele cazuri, liberalizarea vizelor cu UE coincide cu un an electoral. Georgia urmează să obţină regimul fără vize în vara anului curent, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare programate pentru octombrie 2016. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Moldova, doar că la o distanţă de circa 8 luni pe parcursului anului 2014.
În loc de concluzie...
Succesul înregistrat de Georgia detronează Moldova, care nu mai este unica ţară din Parteneriatul Estic exonerată de obligaţia vizelor Schengen. Cel mai degrabă, liberalizarea vizelor pentru Georgia va ava un impact mai puternic asupra simpatiilor proeuropene decât a fost în cazul Moldovei. Or, spre deosebire de cetăţenii moldoveni care sunt sau pot intra în posesia paşapoartelor româneşti, georgienii se pot simţi mai aproape de Europa, deocamdată, doar prin intermediul regimului liberalizat de vize.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.