Geopolitica alegerilor pentru capitala Moldovei și factorul european, OP-ED

Op-Ed
	Importanța retoricii geopolitice pentru alegerile parlamentare din 2018 îl transformă pe Ion Ceban într-un candidat mai convenabil și previzibil pentru Democrați decât Andrei Năstase...
Dionis Cenuşa

Turul doi al alegerilor în municipiul Chișinău, desfășurate pe 3 iunie 2018, va demonstra dacă populația acordă prioritate clivajelor geopolitice sau preferă să voteze pentru cele mai convingătoare soluții pentru dezvoltarea orașului. Concentrând minim 23% din populația țării (2017- 820.500 persoane din 3,5 milioane), votul din capitală este considerat esențial pentru influențarea orientării interne și externe viitoare a Moldovei.

În comparație cu alte regiuni ale țării, structura etnică a Chișinăului este mai eterogenă, iar limba rusă este folosită masiv, alături de limba predominantă – limba română. Datele recensământului din 2004 indică o prezență semnificativă a grupurilor etnice. Din totalul de 34 de unități administrative (fără regiunea transnistreană), diversitatea etnică a Chișinăului îl plasează pe locul cinci, după UTA Găgăuzia, Taraclia, municipiul Bălți și Ocnița, unde populația formată din moldoveni/români variază între 5 și 57%. Chiar dacă componența etnică a Chișinăului este exploatată de către forțele politice cu scopul de a apela la discursuri geopolitice, în cei 27 ani de independență, la alegerile locale din capitală au câștigat doar politicieni orientați spre Vest.

În interiorul clasei politice moldovenești persistă convingerea că odată cu preluarea capitalei aceștia se pot avansa în politica mare, după modelul ultimilor doi primari aleși - Serafim Urechean (1994-2005) și Dorin Chirtoacă (2007-2017). Cei din urmă au folosit funcția de primar pentru a-și propulsa formațiunile lor politice (Alianța „Moldova Noastră” și Partidul Liberal), care astfel au reușit să participe la guvernarea țării după 2009. Asemenea raționamente au distras mereu atenția de la administrarea problemelor reale ale orașului, sporind dependența capitalei de calculele electorale ale forțelor politice interesate în guvernarea țării.

Reprezentantul Socialiștilor, Ion Ceban și liderul Platformei DA, Andrei Năstase, se vor confrunta în turul doi, după ce au acumulat 40,9% și respectiv 32,1% din totalul voturilor exprimate în primul tur (circa 35% sau 225.919 persoane), desfășurat pe data de 20 mai 2018. Comportamentul lor electoral denotă un interes mai vizibil pentru agenda politică a partidelor din spate, decât pentru agenda publică a orașului. Cu toate acestea, datorită funcției în Consiliul Municipal Chișinău, deținută din 2015, Ion Ceban posedă în mod obiectiv mai multe cunoștințe despre situația din capitală decât Andrei Năstase. Factorul geopolitic și mobilizarea electoratului, indecis în faza primului tur, vor determina numele noului primar al capitalei.

Estimări (geo)electorale

Atât Ion Ceban, cât și Andrei Năstase mizează pe susținerea alegătorilor capitalei, care pe parcursul alegerilor din ultimii trei ani au favorizat forțele asociate cu Uniunea Europeană. Voturile acumulate pentru alegerile locale din 2015 și alegerile prezidențiale din 2016 confirmă că forțele pro-ruse sunt în dificultate de a obține o majoritate. De aceea, victoria lor necesită un grad înalt de mobilizare a propriului electorat și o demobilizare a votanților pro-europeni. Din acest punct de vedere, Socialiștii și alte forțe pro-ruse sunt devansați de fiecare dată de partidele care promovează vectorul european. (Vezi Tabelul 1)

Tabel 1. Rezultatele alegerilor anterioare în funcție de orientarea geopolitică a candidaților și partidelor politice ce sprijină candidații pentru primăria capitalei

Sursa: Date colectate de pe pagina Comisiei Electorale Centrale și E-democracy.md

Limita popularității Socialiștilor în capitală a fost confirmată în timpul referendumului din noiembrie 2017, care a fost invalidat din cauza neatingerii pragului minim de participare (35%). Cu excepția alegerilor prezidențiale din 2016, Socialiștii au fost capabili să atragă până la 94.000 de voturi, inclusiv atunci când electoratul era puternic nemulțumit de performanța primarului și multiplele acuzații de corupție. (Vezi Tabelul 2)

Tabel 2. Opțiunile electorale exprimate în alegerile anterioare

Sursa: Date colectate de pe pagina Comisiei Electorale Centrale

Îndată după primul tur, pe de o parte, o serie de partide au anunțat că vor susține candidatura lui Andrei Năstase. Pe de altă parte, Socialistul Ion Ceban se află deocamdată într-un vacuum de sprijin politic. (Vezi Tabelul 3)

Tabel 3. Lista partidelor politice care susțin unul dintre cei doi candidați în turul doi al alegerilor din municipiul Chișinău

Pentru a compensa acest handicap, Socialiștii au cheltuit circa 322 mii lei în prima săptămână a campaniei electorale înainte de turul doi, față de doar 5 lei raportată de către Andrei Năstase. Ion Ceban la fel încearcă să distragă atenția publicului de la lipsa de sprijin politic cu sporirea vizibilității pe seama refuzului lui Andrei Năstase de a participa la dezbaterile, inițiate de către PSRM.

Orice apariție alături de contracandidatul său poate lovi în popularitatea lui Năstase. Până în mai 2018, acesta a avut puține conexiuni cu afacerile primăriei și s-a focusat preponderent pe consolidarea opoziției extra-parlamentare. Prin urmare, Năstase este practic forțat să-și ascundă aceste neajunsuri ignorând întâlnirile imprevizibile cu Ceban.

Mizele partidelor politice

Pentru partidele mari, atât cele care participă în cel de-al doilea tur, cât și cele care doar le vizionează, alegerile în capitală au o valoare adăugată pentru alegerile parlamentare din 2018.

În cazul unei victorii, Socialiștii își vor fortifica pozițiile în capitală, de unde, potrivit sistemului electoral mixt, pe circumscripții uninominale, vor fi aleși 11 deputați ai viitorului Parlament.

Dacă viitorul primar devine candidatul Platformei DA, atunci formațiunea ar putea să folosească acest succes pentru a-și cimenta electoratul și a spori popularitatea partidului la nivel național. Astfel, ar putea fi echilibrată susținerea publică față de forțele care formează opoziția extra-parlamentară, în care după alegerile prezidențiale din noiembrie 2016 prevalează Maia Sandu și PAS.

Democrații nu au un niciun candidat favorabil în al doilea tur, după ce Silvia Radu a rămas în afara competiției electorale. Totodată, aceștia au refuzat să susțină public candidații pentru turul doi, chiar dacă în primul tur susțineau activ ideea înaintării unui candidat unic al forțelor pro-europene.

Din punct de vedere tactic, oricare din cele două candidaturi poate fi valorificată de către Democrați. Așadar, preluarea primăriei de către Socialiști va stimula retorica geopolitică pentru alegerile parlamentare din 2018. În condițiile unui electorat isterizat din cauza expansiunii politice a forțelor pro-ruse, Democrații ar putea să atragă mai ușor votanții pro-europeni indeciși, dar și să dilueze critica opoziției extra-parlamentare. Totodată, victoria lui Ceban poate deveni un argument util în tentativele guvernării de a îmblânzi poziția dură a instituțiilor europene și de a promova ideea necesității unei coaliții a forțelor pro-europene pentru salvarea vectorului european.

Dacă funcția de primar al Chișinăului îi revine lui Andrei Năstase, atunci Democrații ar putea la fel beneficia. În primul rând, în acest fel, unul dintre liderii opoziției extra-parlamentare va fi absorbit de problemele capitalei, care vor necesita atenția și eforturile cumulate ale partidului și a surselor media care îl susțin pe liderul Platformei DA. În al doilea rând, dacă Năstase nu se va descurca cu afacerile capitalei, atunci acesta va deveni ținta criticilor și o eventuală sursă de dezamăgire a electoratului în capacitățile opoziției, înainte de alegerile parlamentare de la finele lui 2018. Nu în ultimul rând, aflarea lui Năstase în funcția de primar ar putea fi folosită pentru a încuraja demersul Democraților privind necesitatea unei cooperări între forțele pro-europene.

Ambele scenarii ar putea fi exploatate de către Democrați. Deocamdată, presa afiliată cu această formațiune preferă să îl prezinte pe Andrei Năstase într-o lumină negativă. Acest lucru scoate la iveală un interes mai mare al PDM de a-i avea pe Socialiști în fruntea capitalei decât pe Andrei Năstase.

În loc de concluzii...

Opțiunile electorale ale locuitorilor capitalei favorizează forțele pro-europene mai mult decât pe cele pro-ruse. De asemenea, există un potențial de mobilizare mai vizibil în interiorul votanților cu viziuni pro-UE, lucru care însă depinde de forța de atracție și mobilizare a formațiunilor politice.

Deși Socialistul Ion Ceban are o înțelegere mai bună despre situația din Chișinău decât candidatul Platformei DA, electoratul pro-rus disponibil în capitală pare să fie mai puțin activ. În loc de mesaje geopolitice, care îi limitează accesul la electoratul indecis, Ion Ceban pledează pentru subiecte mai practice pentru locuitori. În același timp, Andrei Năstase folosește mesajele de mobilizare a electoratului și mizează pe unitatea forțelor pro-europene.

Democrații nu au niciun candidat favorit în turul doi după eșecul Silviei Radu, dar ar putea să caute beneficii în oricare din scenariile derulate. Totuși, importanța retoricii geopolitice pentru alegerile parlamentare din 2018, îl transformă pe Ion Ceban într-un candidat mai convenabil și previzibil pentru Democrați decât Andrei Năstase.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.