logo

Gazele din România sunt mai ieftine decât cele din Rusia şi contribuie la independenţa energetică a Moldovei, expert


https://www.ipn.md/index.php/ro/gazele-din-romania-sunt-mai-ieftine-decat-cele-din-rusia-7965_996556.html

Gazele naturale care pot fi livrate din România către Republica Moldova sunt realmente mai ieftine decât cele pe care le livrează Gazprom-ul din Federaţia Rusă, iar conectarea Moldovei, prin România, la piaţa europeană a gazelor ar contribui la consolidarea independenţei energetice a ţării, consideră Tudor Cojocariu, expert al Centrului Român de Politici Europene. El a formulat acest punct de vedere într-o analiză scrisă pentru Info-Prim Neo, {publicată luni, 19 martie 2012.} Potrivit lui Tudor Cojocariu, premierii moldovean şi român au declarat după după şedinţa comună a celor două guverne că gazoductul Iaşi – Ungheni va fi gata în acest an. „Importanţa sa este una strategică: ar permite Republicii Moldova să negocieze mai relaxat cu Gazprom, în primul rând, şi să fie conectată prin România la piaţa europeană a gazelor, putând deveni, astfel, mai puţin dependentă energetic”, spune expertul. „O soluţie îndrăzneaţă, dar deloc utopică, dacă ar exista voinţa politică necesară, ar consta în integrarea efectivă a Republicii Moldova în piaţa energetică a României. Consumul de gaz natural din Republica Moldova este de 1 miliard de metri cubi, de aproximativ de zece ori mai puţin decât producţia internă a României. În acest moment, piaţa internă din România este strict reglementată: gazele din producţia internă (ieftine) sunt amestecate într-un coş de consum cu cele importate (scumpe), rezultând un preţ mediu plătit de consumator care este peste preţul gazelor interne şi sub preţul de import (în fapt, o formă de subvenţie încrucişată). Gândind creativ, autorităţile din România ar putea exporta o parte din gazul aflat pe piaţa din România spre Republica Moldova. Oricum, România este obligată de Uniunea Europeană să liberalizeze piaţa de energie şi să se integreze în reţelele regionale, practic, să aibă legături la reţelele de gaze din Ungaria (există deja gazoductul) şi din Bulgaria (urmează a se construi). Gazoductul spre Republica Moldova poate deveni, deci, parte a strategiei mai largi a României privind sectorul energetic”, afirmă Tudor Cojopcariu. „Mai mult chiar, recentele evoluţii din zona de producţie internă – posibila exploatare a gazelor de şist şi descoperirea de către Petrom – ExxonMobil a între 42 – 82 miliarde de metri cubi de gaz în platforma Neptun din Marea Neagră – pot schimba fundamental datele problemei. Asta înseamnă că Petrom ar putea adăuga doar din această descoperire la producţia internă a României echivalentul consumului Republicii Moldova pe 42 de ani”, spune expertul. Potrivit lui, varianta discutată în prezent de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, presupune împărţirea costurilor între Comisia Europeană prin Programul Operaţional Comun România – Ucraina - Republica Moldova – o treime şi România – două treimi, Bucureştiul urmând să acopere şi partea care teoretic ar reveni Chişinăului. Dat fiind că România contribuie şi la programul operaţional nominalizat cu 50% din fonduri, în realitate România ar acoperi circa 80% din costurile gazoductului, estimate acum la 19 - 20 de milioane de euro, afirmă pentru Info-Prim Neo Tudor Cojopcariu de la Centrul Român de Politici Europene.