 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Anul trecut a fost anul reformei administrației publice a Republicii Moldova. Au fost optimizate structurile puterii, inclusiv departamentele de profil din teritoriu, nu numai ministerele. În locul structurilor de nivel raional au apărut câteva centre regionale. Noul aspect al subordonării administrative a unor instituții a provocat nemulțumirea autorităților Gagauz-Yeri, care au văzut reformele ca o strangulare a împuternicirilor sale. Pe de altă parte, s-a văzut că sunt nemulțumite și autoritățile raioanelor învecinate, care nu au fost consultate de către Guvern.
Reformă fără dialog
La începutul anului 2017 a avut loc reforma Inspecției fiscale de stat. Pe lângă schimbarea denumirii în Serviciul fiscal de stat, structurile raionale au fost înlocuite cu patru subdiviziuni ale SFS. Una dintre aceste subdiviziuni, care acoperă toate raioanele din sudul republicii, a fost dislocată la Comrat. Dar în loc de aparenta sporire a capacității administrative, reformă a în cauză a însemnat pentru Gagauz-Yeri pierderea propriei direcții de administrare fiscală, deoarece conducerea noii subdiviziuni nu face parte din Comitetul executiv al autonomiei, ci se supune direct Ministerului de finanțe.
Aceasta a dat prilejul Adunării populare a Gagauz-Yeri să facă o adresare Parlamentului cu solicitarea de a insera în proiectul legii privind Serviciul fiscal de stat un articol separat referitor la serviciul fiscal al autonomiei găgăuze, care ar viza chestiunile subordonării, procedurii de numire a conducerii, competențele clonei găgăuze al serviciului fiscal. Cu toate acestea, reforma s-a realizat așa cum a fost concepută de Guvern.
Nu mai mult de două săptămâni în urmă, autoritățile raionului Cimișlia au examinat urmările nefaste ale dislocării la Comrat a trezoreriei regionale de sud. Anterior, autoritățile locale își aveau trezoreria în raionul lor, iar acum primarii și contabilii sunt nevoiți să se deplaseze în Comrat.
„Opinia noastră a fost neglijată. Union Fenosa, inspecția fiscală sunt dislocate în Comrat. Ar mai fi să se transmită ajutorul social și casa de asigurări la Comrat”, a declarat într-o reuniune primarul satului Javgur Gheorghe Vacarciuc.
De asemenea, reprezentanții autorităților locale au remarcat că persoanele oficiale din Comrat nu posedă limba română, iar contabilii din Cimișlia nu vorbesc rusa. Aceasta generează complicații, deoarece documentele adresate din Comrat primăriilor sunt în limba rusă.
Situația privind optimizarea trezoreriilor nu vizează în mod direct competențele Gagauz-Yeri, dar arată deficiențele reformei - ea se aplică fără a se lua în consideraкe părerea autorităților locale.
Problema în cauză a fost examinată detaliat în cadrul prezentării raportului de monitorizare, executat de experții IDIS Viitorul întru aprecierea implementării de către Guvern a reformei administrației locale.
Autorul monitorizării, expertul în probleme politice Viorel Pârvan, a arătat cu lux de amănunte că Guvernul nu a considerat oportun de a merge pe calea dialogului.
„Am remarcat că un volum mare de informație ori nu a fost pusă la dispoziția opiniei publice, ori a fost publicată pe câteva surse de internet. Audierile publice presupun implicarea tuturor parților interesate de reformă”, a declarat Viorel Pârvan.
Centrul administrativ și autonomia politică
E o altă chestiune dacă exemplele de mai sus denotă o politică intenționată a autorităților centrale. Mai degrabă, toate lacunele și reacțiile negative se datorează chiar lipsei de consultare a autorităților locale, deoarece din partea Chișinăului nu se întrezărește o abordare sistemică și consecventă. Formal, Guvernul și-a etalat interesul față de comunitățile locale, dar de fapt, nu și-a dat silința să identifice care sunt aceste interese.
Apropo, una din etapele următoare ale reformei este reducerea numărului de primării. De pe acum se pot prognoza discuții aprinse la acest subiect între Comrat și Chișinău. În conformitate cu Legea privind statul juridic al Gagauz-Yeri, Adunarea populară dispune de competența de a decide subiectele referitor la împărțirea administrativ-teritorială a Gagauz-Yeri. Pentru ca aceste discuții să ia forma unor consultări, fără a trece în terenul unor acuzații politice, ar fi cazul ca ele să înceapă cât mai degrabă.
Când se încearcă de a prezenta Comratul ca o capitală a sudului Moldovei, localnicii, probabil, sunt măguliți de aceasta. Dar situația în cauză trezește nedumerirea rezonabilă din partea Cahulului. Acest oraș are tot temeiul și potențialul de a fi centrul administrativ al sudului republicii. E o contrapunere inoportună, care nu aduce plăcere ambelor părți.
Gagauz-Yeri este o autonomie politică. Trebuie să se înțeleagă că oricare reformatare a structurilor guvernamentale din teritoriu, care nu va coincide cu hotarele administrate ale autonomiei, va conduce la nemulțumire. Cum se poate evita aceasta? Răspunsul e la suprafață – prin separarea subdiviziunilor regionale – una pentru raioanele de sud, alta pentru Gagauz-Yeri.
Acest principiu deja și-a găsit întruchiparea în Strategia dezvoltării regionale, care stipulează că în Moldova sunt create zonele de dezvoltare Nord, Chișinău, Centru, Sud și – separat – Gagauz-Yeri. Pe cât de eficientă ar fi această mișcare din punct de vedere al optimizării administrative și financiare, s-ar putea ( și trebuie) să se discute. Aceasta ar fi justificat pe plan politic, deoarece s-ar putea evita multe speculații și tensiuni excesive.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.