Moldova are o șansă istorică în ceea ce privește recuperarea raioanelor sale din stânga Nistrului, unde Rusia a înscăunat cu puterea armelor un regim-marionetă. „Toate marile puteri, SUA, Marea Britanie, Franța, ne-ar sprijini”, afirmă Alexandru Balan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Moldovei (SIS), într-un interviu pentru sursa ucraineană Glavkom.
Numirea lui Olexii Danilov, care a condus Consiliul Național de Securitate al Ucrainei, în funcția de ambasador în Moldova este sugestivă în acest context și indică o schimbare a Kievului în raport cu potențialele riscuri care se pot amplifica, dacă Rusia își consolidează pozițiile în Moldova. Tensiunile cresc, în special, din cauza activării coloanei a cincea, care s-a declarat recent la Moscova drept „opoziție” cu intenția de a participa în alegerile prezidențiale, care urmează să aibă loc în noiembrie-decembrie 2024, spune Alexandru Balan.
De la începutul invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, Republica Moldova a fost supusă și atacurilor hibride active din partea Kremlinului, al căror scop este răsturnarea actualului guvern și subminarea integrării europene a țării. În condițiile date „Transnistria”, Găgăuzia constituie un element important în jocul Rusiei, care va căuta să adâncească disensiunile și să provoace o criză și mai mare folosind, în special, Comratul, unde „fenomenul Ilan Shor și riscurile asociate” a câștigat teren, scrie „Glavcom”. „Pe vremea șefiei mele la Serviciul de Securitate și Informații, am angajat activ resursele instituției pentru a contracara tot felul de activități care provin din Transnistria și Găgăuzia. Dar activitățile SIS în această direcție au fost stopate la numirea următorului guvern”, își amintește expertul în securitate.
Printre actualele acțiuni de ameliorare din partea Chișinăului, Alexandru Balan menționează că în iunie 2023, Curtea Constituțională a Moldovei a decis că activitățile partidului Șor au subminat suveranitatea țării și l-a declarat neconstituțional. Dar nicio finalitate. Criminalul Șor, condamnat la 14 ani de pușcărie, care s-a ascuns în Israel, dar locuiește și la Moscova, conduce un alt proiect-clonă - „Șansa”. În aceste condiții serviciile speciale „se comportă prea neutru în ceea ce privește riscurile care ar fi putut fi identificate cu mulți ani în urmă și împiedicate să se dezvolte în această direcție”, consideră ex-oficialul.
Dintre cauzele ineficienței instituției, Alexandru Balan numește problemele de comunicare, atât la nivel de instituții, cât și cu publicul. „SIS ar trebui să informeze președintele și președintele parlamentului despre situație și tendințe. Și vedem că Serebrian (Oleg Serebrian, actualul viceprim-ministru pentru reintegrarea Moldovei, „Glavkom”), ministrul Afacerilor Interne, alți oficiali fac declarații care se contrazic. Cum poate avea loc așa ceva?! Aceasta înseamnă că SIS are probleme cu informarea și comunicarea. Într-un moment atât de extraordinar, este imposibil ca SIS-ul să doarmă. Și trebuie să coopereze cu serviciile speciale ale Ucrainei”, spune intervievatul.
Altfel, se creează situația bizară că Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat căutarea așa-zisului șef al „mae al transnistriei” Valeri Ignatiev, în timp ce serviciile speciale moldovenești au rămas impasibile? „Din partea Moldovei au loc jonglări politice pe diferite direcții. De fapt, însă, trebuie să decidem dacă mergem în Europa, rămânem o țară „neutră” sau dacă vom adera la Uniunea Eurasiatică”.
Expertul în securitate atenționează că fostul său coleg de la SIS, Alexandru Esaulenco, a fost numit ambasador la Baku în perioada când Azerbaidjanul a restabilit integritatea teritorială și controlul asupra Karabahului. „Domnul Esaulenco ar trebui să ia o hartă a Azerbaidjanului și să alerge urgent la doamna Sandu cu propuneri”. El nu afirmă că experiența Karabahului ar putea fi aplicată la rezolvarea problemei Transnistriei, dar „cel puțin, această experiență ar trebui analizată și ar trebui oferite opțiuni pentru posibile soluții... Avem o șansă istorică. Toate marile puteri, SUA, Marea Britanie, Franța ne-ar susține”, sugerează el.
În altă ordine de idei, conducerea Republicii Moldova ar trebui să promoveze, odată cu integrarea europeană, mișcarea strategică spre NATO. „Ne confruntăm cu mari riscuri de a pierde cursul pro-european – urmează alegerile prezidențiale, apoi alegerile parlamentare, iar campania electorală locală a arătat clar că actuala guvernare pierde sprijinul electoratului”, consideră expertul.
