Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei a forțat jurnaliștii și societatea să se adapteze rapid la o nouă realitate și să-și modifice din mers abordările. Rețele de socializare și alte platformele media servesc drept teren pentru un alt război, al dezinformărilor, cu care jurnaliștii din Moldova se confruntă în fiecare zi. Presa din Moldova a demonstrat că știe și este în stare să reziste la încercări de corupere și acțiuni autoritare. Însă sustenabilitatea financiară precară a instituțiilor media naționale, piața publicitară deformată care inhibă dezvoltarea sectorului, insuficiența programelor de pregătire profesională a jurnaliștilor – toate acestea demonstrează că presa din Moldova are nevoie de investiții pe termen lung și suport instituțional de durată. Declarațiile au fost făcute la cea de-a șaptea ediție a Forumului Mass-Media din Republica Moldova, organizat de către Consiliul de Presă în parteneriat cu organizații neguvernamentale de media, transmite IPN.
Președintele Consiliului de Presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia, a menționat că războiul a impus jurnaliștii să se concentreze brusc pe exigențe care până acum nu reprezentau o prioritate, cum ar fi: securitatea pe teren a jurnaliștilor, filtrarea informației furnizate de părțile în război, deontologia relatărilor, victime și refugiați. „Dacă în timp de pace insistăm pe rigoarea echidistanței și a neutralității jurnaliștilor, în timpul războiului relatarea seacă a faptelor nu a mai fost la fel de valabilă. A devenit o necesitate acută ca evenimentele desfășurate să fie explicate pentru public”, a menționat președintele Consiliului de Presă.
Rețele de socializare au devenit un teren de război. „Dacă anterior ne preocupam de verificarea informațiilor și publicarea acestora, astăzi jurnalitul trebuie să urmărească și comentarii și să nu admită acolo discurs de ură sau alte mesaje interzise de lege și tot el să dezmintă manipulările și falsurile. Aceste realități noi impun pe alocuri cheltuieli suplimentare pentru o redacție, dar și regândirea practicilor profesionale de care ne-am obișnuit”, a mai spus Viorica Zaharia.
Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova, a menționat că, în timp ce Ucraina se află în război, Republica Moldova înfruntă o serie de provocări existențiale. Aici a punctat șantajul energetic, atacurile cibernetice, războiul informațional, intoxicarea spațiului mediatic. Aceste provocări riscă să submineze democrația moldovenească. Unul dintre cele mai bune remedii împotriva autoritarismului este o presă liberă și curajoasă de care s-ar putea bucura și Republica Moldova, a adăugat directorul Fundației Soros Moldova.
Invitat la deschiderea Forumului, Igor Grosu, președintele Parlamentului, a declarat că anul 2022 este anul războiului care a zbuciumat întreaga lume. O dimensiune necontrolată rămâne internetul, rețele de socializare care sunt bine folosiți de cei care propagă dezinformarea, propaganda. „Ați fost cei care de la bun început ați relatat, ați argumentat, ați pus în valoare empatia cetățenilor noștri față de refugiații din Ucraina. Ați fost cei care ați sesizat de la bun început încercările de a poziționa niște clivaje între refugiații și cetățenii noștri și aceasta ne-a permis la timp să oprim această antagonizare. Războiul informațional a devenit parte a vieții noastre. Apreciez curajul acelor care au mers în Ucraina, ați relatat de la fața locului”, s-a adresat oficialul jurnaliștilor.
Janis Mazeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova, a menționat că jurnaliștii joacă un rol important în transmiterea informațiilor veridice și echidistante. Depistarea dezinformării, a știrilor false, poate salva vieți și întăresc democrația. De aceea, Uniunea Europeană va continua să susțină presa liberă din Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Uniunea Europeană va ajuta ca informația falsă să nu fie distribuită în spațiul mediatic, dar, în același timp, să nu fie încălcat dreptul la exprimare.
Laura Hruby, șefă adjunctă a misiunii diplomatice a SUA în Republica Moldova, a declarat că presa liberă și independentă joacă un rol crucial pentru societatea democratică. „Provocările cu care se confruntă mass-media independentă necesită acțiunea noastră colectivă urgentă. Prin programele implementate de secția diplomația publică și USAID depunem eforturi pentru a extinde accesul cetățenilor la o varietate de perspective bazate pe fapte, sprijinind dezvoltarea unui sector media independent profesionist și rezistent la presiunea politică sau financiară”, a conchis diplomata.
Forumul Mass-Media 2022 va continua și pe parcursul zilei de miercuri, 23 noiembrie. Programul include mai multe ateliere și discuții tematice informale pe interese de profil profesional.
