logo

Exproprierea expropriaţilor. Expertiză juridică Info-Prim Neo


https://www.ipn.md/index.php/ro/exproprierea-expropriatilor-expertiza-juridica-info-prim-neo-7966_967427.html

În cadrul şedinţei Guvernului din 21 noiembrie, Prim-ministrul Vasile Tarlev a declarat că proprietarii de pământ din zona de construcţie a tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulesti vor fi obligaţi de Guvern să-şi vândă terenurile. El a mai afirmat că cei care nu vor dori să facă acest lucru vor suporta consecinţele legislaţiei în vigoare, lăsând sa se înţeleagă că proprietarii care nu vor accepta cedarea terenurilor la preţuri rezonabile prin negocieri cu Guvernul, vor rămâne oricum fără terenuri. În mod evident, la Sud, s-a creat o situaţie nestandard, care trezeşte îngrijorări atât pentru Guvern cît şi pentru societate. Agenţia Info-Prim Neo a apelat şi de data aceasta la instrumentariul expertizelor juridice. [”Îngrijorarea” Guvernului] [Analistul Igor Guţan] împărtăşeşte îngrijorarea Guvernului privind refuzul unor proprietari de a vinde terenurile, însă afirmă că şi Guvernul ar trebui să ţină cont de dreptul persoanelor respective de a refuza comercializarea proprietăţi şi cu atât mai mult de dreptul fiecăruia de a cere preţul pe care îl consideră rezonabil. În opinia analistului, la moment, Guvernul are un rol nu tocmai clar, pentru că acţiunile pe care le întreprinde în raport cu proprietarii din zona de trecere a tronsonului, nu pot fi considerate expropriere ci doar o simplă achiziţie. Iar achiziţiile au reguli simple de cerere şi ofertă şi presupune buna voinţă a ambelor părţi. Guvernul nu poate avea calitatea de expropriator în lipsa unei legi adoptate de Parlament şi publicată în Monitorul Oficial prin care lucrările ar fi declarate ca fiind de interes naţional. Astfel, proprietarii nu pot fi expropriaţi contrar voinţei lor, dat fiind faptul că Guvernul nu a respectat prevederile Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică. O dovadă în acest sens o constituie însăşi intenţia Guvernului de a declara prin lege construcţia tronsonului de cale ferata Cahul - Giurgiuleşti ca fiind o lucrare de interes naţional. [Îngrijorarea societăţii] [Igor Guţan,] împărtăşeşte şi îngrijorarea societăţii pe motiv că Guvernul vrea să-şi atribuie statutul de expropriator obţinând aprobarea unei legi prin nesocotirea legislaţiei în vigoare. În acest sens, analistul atrage atenţia asupra faptului că Guvernul deja a întârziat cu prezentarea proiectului de lege în Parlament. În temeiul aceleaşi Legi a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, o condiţie obligatorie premergătoare declarării utilităţii publice o constituie efectuarea unei cercetări prealabile, prin care urmează a fi stabilită [existenţa elementelor justificative ale interesului naţional, premiselor economico-sociale, ecologice sau de altă natură ale necesităţii lucrărilor, încadrării lor în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului], aprobate conform legii. De facto, Guvernul va prezenta Parlamentului un proiect de declarare a utilităţii publice pentru care lipseşte cercetarea prealabila, iar chiar şi în cazul în care aceasta există, nicidecum nu poate fi considerată ca fiind o cercetare prealabilă în condiţiile când lucrările sunt în toi fiind construiţi deja 11 km de cale ferată. Potrivit analistului, rămâne neclară şi chestiunea în ce măsură construcţia tronsonului de cale ferată Cahul - Giurgiuleşti constituie o lucrare de utilitate publică de interes naţional. Conform legii, din această categorie fac parte exclusiv [lucrările care răspund obiectivelor şi interesului întregii societăţi sau ale majorităţii ei]. Presa de la Chişinău şi nu numai a scris în repetate rânduri despre eventuale efecte negative de mediu în legătură cu construcţiile respective din zonă. Foarte recent, Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, relua pentru BBC aceste temeri: "Impactul va fi extrem de puternic asupra ecosistemului. O problemă curentă poate că şi este rezolvată, dar problema de bază care ţine de ecosistem, de Bălţile Prutului urmează să vină peste oameni peste mai mulţi ani. Patru, cinci, şapte ani. Aici este problema," spune Alexu Reniţă. Ecologiştii avertizează că biodiversitatea deosebită a regiunii va fi serios afectată şi că asanările unor astfel de zone nu se mai practică demult în Europa. Nici localnicii nu au deplină siguranţă în utilitatea acestei linii de cale ferată. De exemplu, primarul satului Manta, Vulcăneşti, se înreabă: "Care va fi rentabilitatea acestui tronson şi care este eficacitatea acestui tronson? Dacă ar fi să investim 800 milioane, cît costă tronsonul, în Sudul Moldovei, am face un Sud înfloritor. Şi o şosea naţională şi amenajarea teritoriului şi economia o pornim cu 800 milioane, " spune Ion Neagu. De ce, atunci, Guvernul doreşte să declare construcţia tronsonului de cale ferata Cahul - Giurgiuleşti ca fiind o lucrare de interes naţional? S-ar putea ca unul dintre motive să fie nedorinţa sau incapacitatea Guvernului de a negocia cu proprietarii în condiţiile normale ale economiei de piaţă şi vrea să-şi fortifice poziţiile prin adoptare de legi pentru o situaţie concretă. [Igor Guţan] crede câ, pânâ la urmă, chiar dacă au fost încălcate prevederile Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică, Parlamentul va adopta legea solicitată de Guvern. Acesta va obţine calitatea de expropriator. Însă chiar şi în această situaţie, conform legii, în cazul în care părţile nu ajung la un acord asupra exproprierii, toate se decid prin hotărâre judecătorească cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor patrimoniale supuse exproprierii şi din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale, iar la calcularea cuantumului acestei despăgubirii se ţine cont de preţul la care se vând imobilele şi drepturile de acelaşi fel în teritoriul respectiv. S-ar putea ca Guvernul să ajungă acolo de unde a pornit. [În loc de post-scriptum:] Ţăranilor de la Sud pământul respectiv le-a fost atribut în procesul de împroprietărire, după ce, cândva, au fost desproprietăriţii, în baza noţiunii din teoria marxist-leninistă „exproprierea expropriatorilor”. Să credem că Republica Moldova descoperă şi încearcă să pună în aplicare o nouă noţiune „exproprierea expropriaţilor”?