Experţii susţin că noua Lege a Viei şi Vinului va contribui la sporirea calităţii vinurilor moldoveneşti

Legea Viei şi Vinului în redacţie nouă va contribui la diversificarea sortimentului de categorie superioară şi la combaterea falsificării vinurilor, a declarat pentru Info-Prim Neo, vicedirectorul Institutului Naţional al Viei şi Vinului (INVV), Nicolae Taran. Potrivit sursei citate, vechea lege a fost redactată practic în întregime, fiind ajustată la cerinţele Uniunii Europene şi Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. Noua redacţie conţine foarte mulţi termeni şi cerinţe noi, ceea ce va conduce la diversificarea vinurilor de calitate superioară. Astfel, doar în domeniul vinificaţiei au fost legiferate circa 20 de noţiuni noi, precum vin selectat, de calitate, tulburel, ţărănesc, vin matur rezervă, de hibrizi, vin cu indicaţie geografică recunoscută etc., iar noţiunea de vin spumant natural a fost înlocuită cu vin spumant original. La fel, au fost stabilite rigori stricte privind majorarea concentraţiei de alcool în vinuri - mai mult de 11% pentru vinurile albe şi 12% pentru cele roşii, conform cerinţelor internaţionale. Acest fapt va contribui, de asemenea, la sporirea calităţii vinurilor, susţine vicedirectorul INVV. Legea Viei şi Vinului prevede şi acţiuni de combatere a falsificării vinurilor moldoveneşti, prin interzicerea folosirii aromelor naturale, coloranţilor şi îndulcitorilor la fabricarea acestora. La fel, este interzisă producerea vinurilor din drojdie şi tescovină cu adaos de zahăr, precum şi folosirea oricăror altor practici nepermise de legislaţia în vigoare. Totodată, Nicolae Taran consideră că noua redacţiei a Legii este „prea liberală”. „Actuala Lege a Viei şi Vinului este una modernă, dar nu stipulează sancţiuni administrative pentru încălcarea prevederilor acesteia, fapt care ar putea diminua rolul şi importanţa aplicării legii. Singura sancţiune este retragerea licenţei de activitate, în cazul încălcărilor grave”. Secretarul general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Boris Găină este de părere că odată cu implementarea noii legi, vinurile moldoveneşti ar putea deveni mai competitive, inclusiv pe piaţa Uniunii Europene. În opinia lui, aceasta va contribui la reducerea riscului apariţiei unor crize asemeni celei legate de sistarea exporturilor de vinuri pe piaţa Rusiei. Potrivit lui Găină, una din noutăţile importante şi punctul forte ale Legii este faptul că pentru prima oară au fost stabilite limitele unor indici fizico-chimici, care reprezintă o condiţie dură din partea UE şi Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului. De exemplu, conţinutul de glucosit malvidol - un indice de calitate care atestă cantitatea hibrizilor folosiţi pentru intensificarea culorii vinurilor roşii - nu trebuie să depăşească norma de 15 mg pe dm3. „În cazul în care pe piaţa UE sau SUA nu este respectat acest indice, exportul de vinuri este stopat. Rusia, Kazahstanul şi Belarus deocamdată nu au inclus acest indice în lista celor obligatorii”. În opinia lui Găină, pentru ca Moldova să ajungă o ţară cu o viticultură avansată la nivelul standardelor internaţionale şi pentru a putea face faţă cerinţelor oricăror ţări, mai devreme sau mai târziu vor deveni oportune alte modificări la legislaţia în domeniul viei şi vinului, precum şi în Codul Oenologic. Sursa citată s-a referit în special la rigori mai severe privind liniile tehnologice de procesare, materia primă, plantarea viilor, puritatea vinurilor etc. Legea viei şi vinului în redacţie nouă a intrat în vigoare la 19 mai curent.