Experţii susţin că cele mai des încălcate sunt drepturile sociale şi dreptul la un proces echitabil

R. Moldova mai are multe restanţe în domeniul respectării drepturilor omului, în pofida unor acţiuni concrete întreprinse în acest sens. Cele mai frecvent încălcate sunt drepturile sociale, siguranţa persoanei accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, susţin experţii în domeniu. Ştefan Secăreanu, preşedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, a declarat pentru Info-Prim Neo că drepturile omului în R. Moldova se respectă în măsura în care reformele înfăptuite devin eficiente. Astfel, respectarea drepturilor omului în RM este direct proporţională cu gradul de implementare a reformelor, de racordare a legislaţiei la normele europene în domeniu. Potrivit acestuia, cele mai frecvent încălcate drepturi sunt cele cu privire la justiţie şi la un proces echitabil. Dovadă a acestui fapt este numărul impunător de cereri adresate CEDO şi numărul îngrijorător de cauze pierdute de RM, ceea ce vorbeşte despre existenţa unor probleme cu independenţa justiţiei, în pofida modificărilor la legislaţia privind consolidarea independenţei acestei puteri. Din această cauză, suferă atât statul, cât şi cetăţenii, a declarat sursa citată. Secăreanu a mai menţionat probleme mari la capitolul drepturile deţinuţilor, în ultimul timp atestându-se numeroase cazuri de tortură a acestora. Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului mai susţine că anumite structuri din guvern, persoane cu funcţie de răspundere au o atitudine formală faţă de acest domeniu şi nu conştientizează responsabilitatea pe care o au. Solicitată în acelaşi context, Raisa Apolschi, directorul Centrului pentru Drepturile Omului a spus că în prezent ideea drepturilor omului se bucură de o popularitate considerabilă. În context RM a întreprins paşi concreţi privind protecţia şi promovarea drepturilor omului prin aderarea la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; racordarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale; democratizarea şi reformarea instituţiilor de drept din ţară; elaborarea şi implementarea Planului Naţional de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului. Însă, potrivit ei, nu este suficient să proclami ataşamentul faţă de valorile umane, să le declari drept obiective majore, ci trebuie să le promovezi şi protejezi, instituind mecanisme eficiente de realizare. Analiza problemelor abordate de petiţionari duce la concluzia că gradul de respectare a drepturilor omului în RM nu a prea evoluat calitativ. Această constatare se menţine şi în viziunea experţilor Comisiei Europene care recent au vizitat R. Moldova şi s-au documentat la capitolul realizării Planului RM-UE, indicând restanţe în domeniu. Printre problemele cele mai abordate în petiţiile parvenite la Centrul pentru Drepturile Omului, Apolschi a menţionat accesul liber la justiţie; securitatea şi demnitatea personală; dreptul la asistenţă şi protecţie socială. În opinia ombudsmanului, această stare de lucruri are la bază atât motive de ordin obiectiv cât şi subiectiv, printre care situaţia social-economică a RM şi lipsa unei discipline executorii. Şi directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CREDO) Sergiu Ostaf susţine că, la etapa finală a realizării primului Plan UE-RM, situaţia privind respectarea drepturilor omului nu este satisfăcătoare. Nu sunt finalizate, iar în unele domenii nici nu au început reforme instituţionale cheie. Printre domenii, în care nu s-au întreprins schimbări instituţionale, Ostaf a menţionat sectorul de siguranţă şi securitate, internele etc. Progrese minore se pot constata în sistemul de executare. În alte privinţe se constată puţine schimbări şi îmbunătăţiri. Cazurile de tortură, eficienţa acţiunilor de prevenire, încrederea cetăţenilor în siguranţa serviciilor poliţieneşti rămân domeniile cu cele mai mici progrese care, pe fonul progreselor ţărilor din regiune, pot fi calificate ca regrese relative, consideră directorul CREDO. În acelaşi timp, sursa citată a constatat anumite progrese în domenii ca mass-media publică, drepturile sociale, accesul la serviciile de sănătate, protecţia drepturilor copilului şi, în anumită măsură, egalitatea genurilor. Printre cele mai mari şi frecvente încălcări ale drepturilor omului în Moldova expertul a menţionat siguranţa persoanei, tortura la etapa de investigaţie, libertatea de exprimare în sensul accesului la sisteme publice de diseminare a informaţiei de interes public, protecţia socială a copilului, tinerilor, familiilor cu mulţi copii, libertatea activităţii antreprenoriale şi protecţia acestei activităţi din partea statului. Comunitatea internaţională consemnează Ziua Mondială a Drepturilor Omului la 10 decembrie.