Experţii spun că legalizarea capitalului persoanelor fizice presupune pedepsirea celor care au investit banii din remitenţe

Legalizarea capitalului în cazul persoanelor fizice presupune pedepsirea de către stat a celor care au investit banii proveniţi din remitenţe, căci doar aceste valori există şi pot fi impozitate, consideră experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Potrivit experţilor, obligarea acestor persoane de a plăti 5% din valoarea bunurilor deţinute ar reprezenta, de fapt, o penalizare a celor care au primit decizii raţionale, atunci când şi-au căutat de lucru în străinătate, păstrându-şi obligaţia morală de a-şi susţine familia. Aceştia susţin că, atâta timp cât un bun nu este vândut, lipseşte orice motiv legal de a-i impune o valoare mai mare decât a fost declarată de stăpânul bunului. Iar în lipsa unei practici de impozitare a veniturilor provenite din remitenţe, spun experţii, este greu de imaginat cum ar putea fi obligate persoanele fizice să-şi declare proprietăţile pe care le deţin în deplină legalitate, şi independent de stat. În prezent, remitenţele care ajung în RM sunt estimate la un volum total de circa 70 miliarde lei, acestea funcţionând în calitate de „centură de protecţie” sigură pentru persoanele fizice, abandonate în tranziţie. Remitenţele nu ajung în sistemul bancar şi nici nu servesc la completarea bugetului, dar reprezintă garanţii de supravieţuire individuală, susţin experţii. Totodată, în opinia acestora, creşterea de capital şi remitenţele de peste hotare reprezintă astăzi umbrela care protejează businessul şi persoanele private de riscurile pieţei (inflaţie, instabilitatea cursului valutar, accesul la piaţa de desfacere). Agenţii economici şi populaţia au suficiente instrumente de a demonstra provenienţa legală a bunurilor deţinute. Toată problema ţine în credibilitatea demersului formulat de stat şi garanţiile sigure pe care acesta le oferă. Trebuie să existe stimulente şi argumente atrăgătoare pentru a motiva cetăţeanul - care ani în şir a suspectat băncile şi statul că doresc să-i fure banii - de a-şi legaliza capitalul, cât şi acţiuni care să asigure informarea corectă şi onestă a publicului asupra căror tipuri de capital se are în vedere în procesul şi procedura specifică de amnistiere. Experţii IDIS Viitorul consideră că pentru persoane fizice amnistia capitalului este prematură. Lipsa unei practice de impozitare a creşterii de capital la persoane fizice transformă în populism orice îndemn de legalizare a valorii bunurilor materiale deţinute, iar în lipsa unor elemente specifice amnistiei de capital, cetăţenii nu pot fi convinşi de bunăcredinţa iniţiativelor statului şi nu sunt motivaţi economic. Drept confirmare serveşte faptul că, până în prezent, în RM nu există precedente de achitare a impozitelor pe creşteri de capital. Iar dacă statul ar insista asupra introducerii acestor impozite, toată piaţa imobiliară ar fi imediat transferată în economia neoficială. Specialiştii afirmă că lipsa unor mesaje clare din partea autorităţilor şi orice acţiuni necumpătate pot duce la distorsiuni pe piaţa imobiliară. Resursele financiare deţinute pot fi uşor transformate în bunuri imobiliare şi scoase de sub incidenţa amnistiei fiscale. Din acest motiv, experţii consideră că persoanele fizice nu trebuie să constituie un obiectiv al amnistiei de capital, iar ţinta unei posibile politici de amnistiere trebuie s-o prezinte doar subiecţii economici (companiile). Din anul 2000 până în prezent, valoarea bunurilor imobiliare a crescut de 7 ori, cea ce reprezintă pentru agenţii economici o garanţie juridică pentru acest gen de capitalizare. Chiar dacă au achitat în numerar cea mai mare parte a costului de bunuri procurate, iar valoarea de bilanţ a lor este relativ minoră, agenţii economici dispun de un alibi foarte puternic în condiţiile unei economii instabile de piaţă. Valoarea bunurilor imobiliare a crescut atât de puternic, încât este greu de stabilit dacă vorbim despre capital tenebru, care trebuie legalizat, sau despre o simplă creştere de capital, care se impozitează conform cadrului legal existent, susţin experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.