Uniunea Europeană va înăspri mecanismele de control asupra asistenței sale financiare și va cere mai mult de la țările pe care le ajută. O astfel de opinie au exprimat participanții la dezbaterile publice „Integrarea europeană în perioada pandemiei: noi oportunități sau stagnare?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Redactorul-șef al publicației Экономическоe обозрениe „Логос-пресс” („Logos-Press”), Dmitrii Calac, a menționat că pandemia, mai exact consecințele ei, au complicat și mai mult problemele dificile pe care urmează să-l soluționeze Uniunea Europeană.
„Prima ține de Brexit, care a modificat fundamental relațiile reciproce în cadrul UE, - afirmă Dmitrii Calac. – A doua: formarea bugetului comunității pentru următorii șapte ani. Și lucrul acesta se desfășoară cu mare scârț, pentru că are loc revizuirea relațiilor interne. Plus la aceasta, în UE s-a schimbat sistemul de adoptare a deciziilor, el a renunțat la principiul consensului și a trecut la principiul majorității calificate. Cel de-al treilea aspect constă în faptul că multor țări, care au aderat la UE în anii 2004 și 2007, le expiră termenul în care ele erau beneficiare de asistență europeană. Ele trec în categoria donatorilor și acum urmează să dea mai mult decât să primească. Toate acestea, luate împreună, intensifică tensiunea internă în multe țări ale UE și impun instituțiile europene să identifice noi modalități nu numai în relațiile din cadrul UE, dar și cu vecinii”.
Dmitrii Calac admite că, sub presiunea crizei economice, provocată de consecințele pandemiei, și întrebărilor contribuabililor europeni, „de ce noi ajutăm alte țări, în timp ce nouă ne este greu”, UE este impusă să limiteze asistența acordată vecinilor, să o facă mai specializată și să ceară mai mult pentru alocarea acestor mijloace.
Alexandr Stahurskii, reprezentantul Centrului de Investigatii Strategice și Reforme, este sigur că beneficiarii de asistență europeană urmează să se pregătească de o reducere considerabilă a asistenței financiare din partea UE.
„Uniunea Europeană nu poate soluționa problemele noastre în locul nostru, după cum procedau ei mai înainte, - a menționat Alexandru Stahurskii. – Până la pandemie UE putea să-și permită subvenționarea problemelor noastre, acum însă nu mai poate. Acum ea însăși are multe probleme – criza pe piața forței de muncă, problemele privind reforma procesului de producție. Pandemia a demonstrat că a fi o țară postindustrială nu este întotdeauna un beneficiu”.
Alexandr Stahurskii a mai menționat că sistemul global de edificare a relațiilor s-a confruntat, ca urmare a pandemiei, cu un stres enorm, ale cărui consecințe vor fi resimțite încă mult timp. Și aceasta în cazul în care încă nu există o percepere exactă a volumului de mijloace și forțe necesare pentru depășirea acestor consecințe. Expertul prognozează sporirea stărilor de spirit radicale și populiste în cadrul UE și divizarea țărilor-membre ale comunității în puternice și slabe.
„Uniunea Europeană conștientizează toate riscurile și consecințele crizei economice, provocate de lovitura puternică, aplicată de pandemie, - afirmă Serghei Manastîrlî, director al Centrului de Analiză, Cercetări și Prognozare „Balkan Centre”. – Eurostat-ul a avertizat deja că deficitul PIB va spori în cadrul UE de la cele 0,6% pronosticate până la enormele 9,5%. Se mai așteaptă o sporire a șomajului și reducerea economiei până la 7,7%. Este o lovitură foarte serioasă. Iată de ce UE continuă să intensifice atât asistența propriilor țări, cât și a vecinilor. El încearcă să depășească cu ajutorul injectărilor financiare masive urmările pandemiei și prognozează că, spre sfârșitul anului următor ritmurile de scadență a economiei se vor reduce, iar în anii 2022-2023 UE va reveni la indicatorii anului 2019”.
Serghei Manastîrlî este convins că într-o asemenea situație intensificarea de către UE a mecanismelor de control privind utilizarea mijloacelor asistenței financiare poate fi doar salutată.
Dezbaterile publice „Integrarea europeană în perioada pandemiei: noi oportunități sau stagnare?” au fost organizate în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare” pe care IPN le desfășoară cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.