Experţii independenţi sunt destul de pesimişti în prognozele privind evoluţia situaţiei economice a R. Moldova

Experţii independenţi au prognoze destul de pesimiste referitor la evoluţia situaţiei economice a R. Moldova. Până la sfârşitul anului, deficitul balanţei comerciale va depăşi 1,6 mlrd. USD, a declarat economistul Veaceslav Ioniţă, la lansarea culegerii „Monitorul Economic” pentru trimestrul III al anului curent. Potrivit lui, în prezent autorităţilor politice ale R. Moldova le lipsesc resursele şi instrumentarul adecvat de reducere a deficitului balanţei comerciale. Dacă, în 2005, rata de acoperire a exporturilor de către importuri atingea nivelul de 50%, acest fapt fiind considerat un eşec enorm, atunci în anul curent nivelul de 40% va fi considerat drept un mare succes, susţine Ioniţă. Mai mult, potrivit lui, criza în relaţiile economice cu Rusia a scos în evidenţă handicapul intern al RM şi anume incapacitatea autorităţilor publice şi al mediului economic de a conlucra la depăşirea situaţiilor de criză. Analistul e de părere că, pentru prima dată după criza economică din 1998, comerţul extern va înregistra o creştere negativă de peste 5%. Importurile vor continua să crească, inclusiv datorită creşterii importurilor de produse care până în prezent erau considerate drept produse tradiţionale locale. Astfel, se constată că în prezent asistăm la substituirea consecventă a mărfurilor autohtone cu cele de import. Prognozele independente atestă că veniturile de bază ale bugetului de stat în 2006 vor fi de 9,75 miliarde de lei, sau cu 380 mil. de lei mai puţin decât aşteptările Guvernului. Totodată, cheltuielile reale ale bugetului de stat vor fi cu 8,4% mai mici decât în 2005. Până la sfârşitul anului este prognozată o creştere a ratelor la creditele bancare de până la 20%. Creşterea în agricultură va fi şi ea una modestă şi nu va depăşi 2%, iar creşterea industrială va înregistra valori negative şi va fi în descreştere cu 5% faţă de anul 2005. Experţii mai susţin că, datorită necompetitivităţii economiei naţionale, în următorii ani va continua să sporească tendinţa de creştere a migraţiei forţei de muncă şi va continua reducerea numărului angajaţilor în economia naţională.