Repercusiunile crizei pandemice vor fu resimțite în economie încă vreme îndelungată, deși criză încă, în esență, nu a început, de-abia urmând. Aceasta este părerea comună a tuturor participanților la dezbaterile publice „Criza în Moldova ca indicatorul de oportunatăți ratate și ocazia pentru schimbări” la IPN.
Directorul executiv al Asociației businessului european Mariana Rufa s-a referit la studiul experților germani și suedezi, care presupun că declinul va începe la sfârșitul anului și se va manifesta pe parcursul anului 2021. „Aceea ce resimțim acum nu e criză, e un șoc, o lovitură adusă economiei de pandemie. Criza ca atare de-abia urmează. Seismul s-a produs, urmează tsunami”, spune Mariana Rufa.
Fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi, la fel consideră că odată cu încheierea crizei pandemice schimbări pozitive în economie nu se vor produce. „Noi, ca și întreaga lume, suntem cuprinși de o stare de incertitudine. Situația e nouă și neclară, cu prognoze numeroase și diferite. Pe de o parte, se atestă o înviorare în Europa, ceea ce a adus speranța la deschiderea granițelor și reactivarea exportului, dar pe de altă parte – unele țări europene pledează pentru reintroducerea carantinei. E o agitație, care pune piedici luării de decizii, alegerea modelului și elaborarea prognozelor. Când valul pandemiei de-abia era în creștere, lumea era gata de o mică rcesiune, iar acum FMI estimează o cădere de 5 la sută a PIB-ului mindial”, a remarcat Alexandru Muravschi.
El considră că actuala criză pentru Moldova e mult mai gravă decât cea cu care s-a confruntat în 1998. „Criza în cauză fusese doar financiar-economică, acum avem o situație de altă natură – cu prea multe neclarități”, accentuează economistul.
Referindu-se la diferența dintre actuala și situația de acum 20 de ani, el a amintit, că „recesiunea din 1998 a fost spontană și rapidă”. „Defoltul tehnic anunțat pe 17 august de Rusia a provocat un șoc, care a produs pierderi considerabile, dar deja spre finele anului 1999 Moldova a înregistrat o creștere a indicilor economici. Aceasta pentru că era clar caracterul crizei. Acum această percepție lipsește. Sunt luate în dezbatere diverse modele, guvernele sunt silite să ia măsuri ad-hoc și această situația va dura, probabil, pînă la anul viitor”, spune Alexandru Muravschi.
Expertul permanent al proiectului Ștefan Gligor la fel nu exclude că în Moldova e posibilă o nouă escaladare a crizei cu efecte mai grave pentru economie. „Mai întâi de toate, pentru că în Moldova s-au luat măsuri întârziate și insuficiente. Aceasta a provocat criza din sistemul medical și a estompat efectele opririi economiei pentru două luni. Într-al doilea rând, în Moldova nu s-au găsit mecanisme care ar fi contribuit la minimizarea urmărilor pandemiei. Spre exemplu, e-guvernare. Suntem nevoiți să contactăm fizic și în business, și în chestiuni sociale, și pentru a obține servicii de stat”, spune Ștefan Gligor.
El consideră că „sistemul de sănătate funcționează astăzi la limită și dacă nu va fi ajutat să facă față cerințelor, trebuie să ne așteptăm la un nou salt al pandemiei și crizei economice”:
Dezbaterile publice „Criza în Moldova ca indicatorul de oportunatăți ratate și ocazia pentru schimbări”” au loc în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, realizat de Agenția IPN cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.