Experţii europeni supun criticii un şir de prevederi din proiectul Codului Audiovizualului

Proiectul Codului Audiovizualului trebuie privit ca un semn al progresului, dar un şir de prevederi ale documentului conţin „neajunsuri serioase” şi necesită modificări şi completări. Aceasta este concluzia experţilor Consiliului Europei Eve Salomon şi Karol Jakubowicz asupra proiectului CA, adoptat la 6 aprilie de Parlament în prima lectură. Potrivit expertizei, plasată pe pagina web oficială a parlamentului, citată de Info-Prim Neo, Proiectul Codului trebuie privit ca un semn al progresului continuu în termeni de competenţă juridică a unei părţi din autorii proiectului, o dorinţă clară (dacă nu întotdeauna realizată pe deplin) de a ajusta legislaţia moldovenească în domeniul audiovizualului la standardele europene şi conştientizarea necesităţii de a găsi soluţii juridice pentru provocările cu care se confruntă audiovizualul. O trăsătură importantă şi cea mai binevenită a acestui proiect este faptul că el specifică procedurile şi criteriile de emitere a licenţei radiodifuzorilor privaţi, ceea ce constituie o evoluţie foarte semnificativă. Însă, pe de o altă parte, acesta trebuie recunoscut ca o dovadă a unui efort foarte necesar de avansare şi perfecţionare a legislaţiei RM în domeniul audiovizualului. În acest sens, proiectul Codului are unele neajunsuri serioase, susţin experţii. Printre acestea, ei au nominalizat: Abilitatea guvernării sau alianţei guvernamentale de a exercita influenţa şi controlul inoportun asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi prin cel din urmă asupra tuturor radiodifuzorilor, Internetului şi, în special, asupra instituţiei publice a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” (TRM); Lipsa prevederilor ce ţin de audiovizualul public local; Ajustarea incompletă şi uneori eronată la standardele europene; Reglementarea inadecvată a chestiunilor legate de proprietate şi pluralitate, etc. Referindu-se la modul de numire a membrilor CCA, prevăzut de proiect – la propunerea fracţiunilor parlamentare cu votul a 2/3 din deputaţi - autorii expertizei susţin că „toate acestea înseamnă că controlul politic asupra audiovizualului este scris în mod deschis în proiectul Codului”. Experţii propun ca în acest domeniu proiectul Codului să fie reformulat completamente. Trebuie de acordat atenţie implicării societăţii civile în procesul de desemnare a membrilor CCA. Calităţile şi caracteristicile membrilor potenţiali pot fi extinse ca să asigure desemnarea persoanelor corecte, iar desemnările trebuie să fie reglementate astfel, încât să fie asigurată prezenţa permanentă în componenţa Consiliului a unor membri experimentaţi. Experţii mai recomandă clarificarea şi modificarea rolului şi funcţiilor CCA, în special, în raport cu TRM, reflectarea alegerilor şi monitorizarea serviciilor de programe oferite. Pentru a evita presiunile politice asupra CCA prin utilizarea mecanismului de finanţare, trebuie de acordat atenţie finanţării, cel puţin parţiale, printr-un impozit impus radiodifuzorilor. Acest impozit ar putea include taxe pentru licenţă şi o taxă anuală de reglementare, însă nu trebuie să includă amenzi. Experţii CoE mai atenţionează asupra faptului că proiectul Codului este concentrat numai asupra TRM în calitate de radiodifuzor naţional şi nu acordă atenţie posturilor publice locale. Dat fiind faptul că proiectul nu menţionează aceste posturi, nici nu prevede un mecanism de transformare a lor, statutul lor juridic va rămâne nespecificat. Acesta este un neajuns serios al proiectului, deoarece ele pot fi pur şi simplu lichidate ca fiind ilegale, sau privatizate – deşi Codul nu prevede nici un mecanism pentru acest lucru. Proiectul Codului trebuie modificat la capitolul reglementării posturilor publice locale şi asigurării supravieţuirii lor în calitate de organizaţii audiovizuale cu adevărat independente, concluzionează autorii. Experţii mai susţin că trebuie modificate unele prevederi pentru a corespunde standardelor europene, şi anume ceea ce ţine de jurisdicţie, evenimente de importanţă majoră, publicitate, sponsorizare, etc. Atât reprezentanţi ai societăţii civile, cât şi oameni politici au criticat proiectul CA inclusiv pentru faptul că nu exclude imixtiunea politică din audiovizual.