Experţi independenţi apreciază anul 2006 drept unul prost pentru dezvoltarea umană. Sondaj de opinie Info-Prim Neo

Anul 2006 a fost un an prost pentru dezvoltarea umană şi este evident că sărăcia la sate creşte şi va păstra aceleaşi tendinţe pentru anul viitor, când agricultura va înregistra o scădere absolută a producţiei. Ţăranii cum nu au avut, aşa nu au nici acum acces la pieţele de desfacere nici interne, nici externe, iar emigraţia a atins cote extrem de înalte, a declarat pentru Info-Prim Neo [analistul economic, Valeriu Prohniţchi]. Potrivit lui, dezvoltarea umană a fost influenţată nemijlocit de ceea ce s-a întâmplat în relaţiile R. Moldova cu Rusia, iar Guvernul nu a fost în stare să gestioneze o criză pe care trebuia să o anticipeze şi care era previzibilă încă din anii 2004-2005. „Posibil, economia va creşte în anul 2007, pentru că problema vinurilor este pe cale de a fi rezolvată, în plus majorarea preţurilor la gaze este un şoc de scurtă durată la care economia în mod inevitabil se va adapta. Însă creşterea economică nu se va reflecta în viitorul apropiat în discrepanţele mari care mai există din punct de vedere al veniturilor populaţiei”, spune Prohniţchi. De aceeaşi părere este şi [analistul economic Alexandru Oprunenco], care susţine că anul curent a fost unul practic pierdut pentru dezvoltarea umană în R. Moldova. „Sunt ferm convins că majorarea preţului pentru gaze şi înrăutăţirea situaţiei în agricultură va consolida şi mai mult tendinţele negative ale creşterii sărăciei la sate, tendinţe care sunt consolidate de şocurile comerciale externe, cum este criza vinurilor, dependenţa prea mare de o singură piaţă de desfacere, şi produsele de o competitivitate foarte redusă pe pieţele dezvoltate”, a spus sursa citată. Potrivit expertului, momentele pozitive ale anului curent, printre care este în general menţionată şi reforma regulatorie, lasă impresia că Guvernul „se cam oboseşte” de aceste reforme care sunt realizate mai curând datorită presiunii partenerilor externi, decât dorinţei sincere a guvernării de a îmbunătăţi situaţia din ţară. Analistul susţine că economia rămâne în continuare foarte dependentă de veniturile remise de migranţi, ceea ce creează un cerc vicios: guvernarea este susţinută financiar de oamenii care pleacă din Moldova pentru că nu sunt satisfăcuţi de calitatea guvernării, iar remitenţele acestora permit acoperirea unor greşeli ale actualei guvernări. „Este foarte bine că am obţinut susţinere financiară din partea donatorilor externi, spune Oprunenco, însă aceasta, în mare parte, se datorează extinderii UE care de la 1 ianuarie va avea hotar comun cu R. Moldova. Extinderea UE poate să furnizeze anumite oportunităţi pentru creşterea economică şi, în plus, să amortizeze într-o măsură şocurile ce vin din Est. Totodată, creşterea economică va continua să fie dependentă foarte mult de felul în care vor evolua relaţiile cu Federaţia Rusă, de gradul de implementare a Planului de acţiuni UE-RM şi pasul susţinut al implementării reformelor în R. Moldova, acesta fiind unul din principalele semne pentru comunitatea internaţională şi investitori. [Coordonatorul asociat de programe PNUD, Mihail Peleah] consideră că anul 2006 a fost un an contradictoriu. Şocurile economice în relaţiile cu Rusia au avut consecinţe negative, dar şi pozitive, deoarece R. Moldova a început să introducă controlul calităţii vinurilor şi să se reorienteze spre alte pieţe. În acelaşi timp, creşterea preţului la gaze a avut un efect negativ, dar şi a demonstrat că sistemul de protecţie socială a păturilor vulnerabile în Moldova nu este în stare să diminueze impactul negativ al acestor şocuri. „Nu există nişte mecanisme de testare, prin care s-ar putea constata dacă toţi cei care în prezent primesc compensaţii nominative au în realitate nevoie de susţinere financiară din partea statului şi dacă nu există alte categorii care ar avea mai mare nevoie de aceşti bani decât cei care fac parte din cele 11 categorii de beneficiari de compensaţii nominative”, susţine expertul. Peleah vede unele semne bune în calitatea guvernării. În primul rând, spune el, reforma administraţiei publice centrale este un pas foarte important, iar în al doilea rând Guvernul va începe elaborarea SCERS-II care va prezenta oportunităţi foarte importante pentru dezvoltare. Potrivit [expertului în economie Iurie Gotişan], criza vinurilor a afectat mai multe sectoare ale economiei naţionale, conducând la disponibilizări de personal şi, drept urmare, la reducerea bunăstării angajaţilor din mai multe ramuri ale economiei naţionale. „Criza vinurilor a afectat, practic în proporţie de jumătate, ramura vinificaţiei, răsfrângându-se şi asupra sectorului industrial în general, care a suferit un regres de circa 9%, fiind, în special, afectate ramura producerii sticlei, a cartonului etc. Având în vedere şi faptul că o bună parte din exporturile vinicole revin pe seama producţiei agroindustriale, putem constata că a suferit enorm şi sectorul agricol”, a spus Gotişan. Potrivit expertului, în prezent, peste 40% din populaţia economică activă este încadrată în sectorul agricol, iar rata sărăciei în unele localităţi ajunge până la 50%. Dacă în anii următori Guvernul nu-şi va modifica priorităţile, iar marea parte a investiţiilor străine nu va fi direcţionată spre agricultură, spre mediul rural, nu putem aştepta, în următorii ani, schimbări esenţiale în situaţia economică a populaţiei, a mai spus expertul Iurie Gotişan, citat de Info-Prim Neo.