Autorităţile întârzie cu implementarea proiectelor finanţate din resurse externe – credite sau granturi. Mai mult chiar, unele părţi ale contractelor încheiate cu donatorii nu mai sunt realizate, motiv ce duce la sancţionarea ţării. Centrul Analitic Independent Expert-Grup a analizat cele 27 de rapoarte ale Curţii de conturi publicate în prima jumătate a anului 2014 şi a constatat că recomandările acesteia nu sunt îndeplinite, ceea ce duce la cheltuieli neraţionale.
Tatiana Savva, autorul „Sintezei hotărârilor Curţii de Conturi pentru semestrul I al anului 2014”, a comunicat, într-o conferinţă de presă la IPN, că, în conformitate cu un raport tematic al Curţii de Conturi, autorităţile au dat aproape 110 milioane de lei din 2008 încoace pentru educaţia cadrelor medicale din contul bugetului, dar numărul medicilor este în continuă scădere. Tatiana Savva a menţionat că, deşi se creează impresia că în Moldova sunt mulţi stomatologi, numărul acestora este mai mic decât media europeană cu 15%.
Totodată, autorul susţine că statul nu are mecanisme eficiente pentru a-i face pe studenţii care studiază din contul bugetului să rămână în sistemul medical şi să accepte să muncească acolo unde sunt solicitaţi, deşi au semnat un contract în care se obligă să lucreze cel puţin 3 ani la instituţia la care sunt direcţionaţi. Tatiana Savva mai spune că, potrivit rapoartelor Curţii de Conturi, nu sunt respectate procedurile de angajare a cadrelor medicale prin concurs.
Autorul a analizat şi rapoartele care se referă la gestiunea durabilă a mediului şi a solului, a apei şi a agriculturii. Constatările curţii se referă la faptul că autorităţile nu au creat mecanisme eficiente pentru a putea beneficia de banii oferiţi de către donatori. Astfel ţara este sancţionată periodic deoarece nu respectă prevederile incluse în contractele de finanţare.
Tatiana Savva a remarcat că autorităţile moldoveneşti îşi aduc aminte că în ţară sunt probleme cu apa doar când este secetă. Deşi a fost adoptată o lege a apelor, nu există o strategie care ar prezenta mecanisme de implementare a acesteia, iar legislaţia naţională în domeniu nu a fost armonizată cu standardele internaţionale. Nu au fost întreprinse măsuri clare de prevenire a poluării surselor de apă, există nişte proiecte controversate de irigare şi nu se cunoaşte de câţi bani ar fi nevoie pentru a proteja bazinele de apă. Autorul remarcă faptul că aceeaşi situaţie caracterizează şi managementul solului, nu există mecanisme de protecţie a acestuia.
Cât priveşte accesarea fondurilor în agricultură, o bună parte din banii acordaţi de donatorii externi nu sunt utilizaţi şi nu este adevărat când autorităţile spun că nu au bani pentru a susţine agricultorii, autorităţile nu întreprind măsurile necesare pentru a-i informa pe agricultori cum pot accesa aceste fonduri.
Studiul Expert-Grup a fost elaborat în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenţei şi promovarea controlului public”, implementat cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare.
