Datoria externă a Republicii Moldova este în descreştere, anunţă Banca Naţională a Moldovei. La sfârşitul anului 2014, datoria externă publică şi public garantată a însumat 1731,05 milioane USD (- 2,5% la sută faţă de finele anului 2013), iar cea privată negarantată – 4763,83 milioane USD (-2,7%). Contactată de IPN, Tatiana Lariuşin, expertă în economie, a spus că dincolo de aceste cifre, care par a fi pozitive, se ascund lucruri mult mai serioase. O ţară care face reforme are nevoie de un buget în creştere, iar creşterea datoriilor în situaţia în care se fac reforme profunde ar fi mai logică în cazul Moldovei.
Tatiana Lariuşin a declarat că Moldova obţine foarte multe granturi şi asistenţă tehnică din partea partenerilor de dezvoltare, dar nicio ţară nu s-a ridicat doar prin granturi. Reformele serioase, care ar schimba într-adevăr viaţa cetăţenilor, se fac prin investiţii, iar pentru a atrage investiţii se cer reforme profunde structurale. „Din ce surse de finanţare putem acoperi această datorie este o a doua întrebare. Pentru că, neavând un memorandum cu Fondul Monetar Internaţional, există prea multe riscuri şi neclarităţi în ceea ce ţine de capacitatea noastră de a onora această datorie faţă de creditori. Foarte multe lucruri sunt absolut neclare. Nu avem un buget aprobat, iar acest lucru afectează în primul rând mediul de afaceri, care nu-şi poate planifica nişte cheltuieli şi nu mai vorbim de dezvoltarea afacerilor sau a ţării”, a remarcat experta.
Tatiana Lariuşin a adus drept exemplu situaţia băncilor din Moldova, care nu oferă posibilitatea deschiderii unui depozit pe un termen mai mare de 6 luni. „Dacă băncile, care sunt reprezentanţi ai mediului de afaceri, nu ştiu care va fi situaţia peste 6 luni, atunci este grav. Asemenea situaţii nu au mai existat. Sensul băncilor este de a trage bani pentru că fac şi ele bani din aceasta. Dacă băncile nu pot să facă prognoze pe un termen mai mare de 6 luni, ce poate fi în mintea investitorilor străini care văd o asemenea situaţie? Ei nu au sentimentul că banii lor vor fi în siguranţă într-o asemenea situaţie. Avem o situaţie cu riscuri prea mari, o situaţie care deranjează nu doar partenerii de dezvoltare, dar în primul rând investitorii strategici care nu o să vină niciodată într-o ţară în care mediul de afaceri nu se simte bine”, a spus Tatiana Lariuşin.
Experta a mai spus că FMI este „ochii şi urechile” partenerilor de dezvoltare, iar ne-încheierea memorandului cu FMI vorbeşte despre neîncrederea în seriozitatea Guvernului Moldovei în asumarea responsabilităţilor faţă de partenerii de dezvoltare.
