Revizuirea regimului fără vize pentru Moldova a devenit parte componentă a ultimei rezoluții a Parlamentului European, chiar dacă liberalizarea vizelor este cuprinsă doar tangențial în Acordul de Asociere (Art. 15, p. 2), scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
El amintește că Acordul a intrat în vigoare mai târziu decât moldovenii au început să călătorească fără vize în UE.
Politologul subliniază faptul că liberalizarea vizelor este gestionată într-un cadru specific și separat de politici, unde Moldova este evaluată împreună cu 5 țări din Balcanii de Vest și alte două țări din Parteneriatul Estic – Ucraina și Georgia.
Comisia Europeană a recunoscut încă în decembrie 2017 că Moldova continuă să implementeze criteriile pentru beneficierea de regimul fără vize, punctează Dionis Cenușa. Totuși, scrie el, migrația ilegală, politicile anti-corupție și combaterea spălării banilor au fost semnalate ca și probleme în care autoritățile moldovenești trebuie să demonstreze progrese. Acest lucru ridică cel puțin două întrebări.
În primul rând, comentează politologul, Parlamentul European a inclus condiționalitățile ce țin de liberalizarea vizelor într-o rezoluția despre implementarea Acordului de Asociere. Acest lucru poate fi explicat prin intenția de a incita dezbateri publice în Moldova, prin atingerea unui subiect sensibil pentru cetățenii care încă nu dețin pașapoarte românești.
El consideră că tematica regimului fără vize putea fi specificată în rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2018 cu privire la criza politică din Moldova declanșată de invalidarea alegerilor din Chișinău. Dar acest lucru a fost scăpat din vedere în luna iunie-iulie și a apărut în rezoluția din 14 noiembrie.
În al doilea rând, se impune întrebarea despre privirea izolată asupra îngrijorărilor legate de funcționarea regimului fără vize, subliniază politologul. Or, Comisia Europeană a indicat printre probleme atât ineficiența combaterii corupției mari și a spălării banilor, cât și fenomenul migrației ilegale.
Este adevărat că potrivit noului sistem de suspendarea a regimului fără vize, introdus în 2018, Comisia Europeană poate veni cu asemenea decizie, dacă prevederile sectoriale din dialogul pentru vize cu UE nu mai sunt respectate, punctează Dionis Cenușa.
În opinia lui, eventuala reintroducere a vizelor pentru Moldova depinde într-o proporție majoră de situația parametrilor tehnici, care sunt într-o tendință negativă și, de aceea, trebuie adresați în aceeași măsură ca și politicile anti-corupție nefuncționale.
Chiar dacă reintroducerea vizelor va fi declanșată, acest lucru se va întâmpla gradual și necesită decizia majorității statele UE. Mai mult ca atât, obligativitatea vizelor va fi impusă pentru categorii specifice de cetățeni și nicidecum nu pentru toată populația care beneficiază de călătorii fără vize în UE, concluzionează politologul.
