 |
|
| Dionis Cenuşa | |
În perioada 13-15 iunie, presa din diverse colţuri ale lumii s-a reunit în cadrul Forumului Global al Mass-Media, defăşurată de către Deutsche Welle, pentru al 9-lea an consecutiv. Ediţia din acest an a fost dedicată tematicii „Media. Libertate. Valori”. Zeci de sesiuni au antrenat în discuţii experţi media, politicieni europeni, activişti civici, oameni de cultură şi alţii (peste 2.000 de participanţi din 110 ţări, inclusiv din Moldova).
Discuţiile au fost centrate pe câteva subiecte cheie, cum ar fi: asigurarea drepturilor omului în contextul crizei refugiaţilor; siguranţa jurnaliştilor în ţările cu regimuri autoritare; informarea corectă drept element obligatoriu pentru democraţie. O atenţie specială a fost acordată valorilor democratice şi ambianţei neprietenoase în care acestea se dezvoltă.
Adepţii valorilor democratice sunt „în minoritate”
Valorile democratice se află în pericol, pentru că, tot mai des, doar segmente minoritare din societate sunt dedicate în a le apăra. Aceste valori cuprind democraţia, buna guvernare, drepturile omului etc.
În ţările Parteneriatului Estic, majoritatea are tendinţa de a se conforma şi/sau de a tolera manifestările corupţiei şi doar fracţiuni minoritare de cetăţeni se opun corupţiei cu adevărat. Despre această realitate ostilă valorilor a vorbit Jerzy Pomianowski, directorul executiv al Fundaţiei Europene pentru Democraţie (European Endowment for Democracy). Potrivit lui, în aceeaşi Europă e nevoie de mult curaj pentru a apăra valorile europene (drepturile omului, libertatea mass-media, democraţia etc.). Această observaţie este perfect corectă dacă ne referim la Ungaria, Polonia şi alte ţări europene, unde discursurile politicienilor alunecă în populism extremist, tot mai des pe marginea gestionării crizei refugiaţilor. Distanţarea de valorile democratice pune la încercare grea stabilitatea şi pacea în Europa. În susţinerea acestei teze, Jerzy Pomianowski a vociferat principiile „teoriei păcii democratice”, care spune că democraţiile sunt descurajate să recurgă la conflict armat contra altor democraţii.
Claudia Roth, vicepreşedinta Bundestagului (Camera Inferioară a Parlamentului German), a afirmat că, pe fundalul crizei refugiaţilor, Occidentul şi-a pierdut credibilitatea în calitate de apărător al drepturilor omului. Roth a adăugat că Europa în loc să protejeze refugiaţii se apără de aceştia. Potrivit ei, eforturile trebuie focusate pe contracararea partidelor extremiste de dreapta şi nu pe preluarea ideilor acestora de către celelalte formaţiuni politice.
Democraţia nu trebuie exportată, ci cultivată din interior
Democraţia are nevoie de transparenţă, a afirmat Claudia Roth în faţa participanţilor Forumului. În opinia parlamentarei germane, anume democraţia asigură stabilitatea. E o teză plină de adevăr. Or, fără transparenţă în activitatea instituţiilor, apar premise pentru birocraţie ineficientă şi chiar corupţie.
Potrivit Claudiei Roth, democraţia nu poate fi nici exportată şi nici importată pe căi militare. Democraţia nu vine niciodată imediat. O poziţie similară a fost susţinută de către Jerzy Pomianowski, pentru care democraţia viabilă este cea care apare în mod firesc şi este de fabricaţie locală.
Datele furnizate de Banca Mondială arăta că după o intervenţie din exterior e nevoie de până la 40 de ani pentru a traduce în viaţă valorile democratice (drepturile omului, supremaţia legii etc.), a combate corupţia şi a reconstrui ţara.
Paralele cu situaţia din Moldova
Ataşamentul moldovenilor faţă de democraţie este net inferior modului cum aceştia percep importanţa bunăstării. Astfel, potrivit sondajului Institutului Republican Internaţional (IRI) din martie 2016, doar 35% dintre moldoveni consideră că democraţia este mai necesară decât situaţia financiară (prosperitatea), pentru care optează 57%.
Parţial, acest lucru poate fi explicat prin înţelegerea vagă a democraţiei de o parte largă a societăţii. Or, democraţia moldovenească nu a reuşit să se închege, având o vârstă fragedă. La fel, principiile democratice (supremaţia legii sau drepturile omului) sunt interpretate şi asumate selectiv de către clasa politică, iar acest comportament s-a transformat într-o normalitate cotidiană pentru mulţi cetăţeni. De aceea, unii reprezentanţi ai societăţii civile, neafiliaţi politic, care protestează activ împotriva abuzurilor comise de către autorităţi devin deseori vedete publice. Aceştia însă nu sunt convertiţi în modele de comportament de consum larg.
Evenimentele din aprilie 2009 şi protestele din 2015-2016 au creat premise pentru asanarea democraţiei. De fiecare dată însă actorii politici au tendinţa să concentreze energia majorităţii pe organizarea unor vendete politice, iar dacă nu, atunci pe preluarea modelelor vicioase ale regimurilor anterioare. Deocamdată, Moldova nu a trăit experienţa unei concentrări masive a majorităţii societăţii pe fortificarea valorilor democratice.
În loc de concluzie
Slăbiciunea valorilor democratice în Moldova nu constă doar în paternalismul răspândit printre moldoveni, dar şi în faptul că, la modul practic, doar fracţiuni minoritare din societate îşi asumă riscul să se confrunte cu acei care compromit valorile democratice.
În realitate, o parte largă din cetăţeni preferă să se conformeze cu circumstanţele existente sau să se manifeste împotriva acestora în reţelele de socializare de acasă sau din străinătate. Acest lucru se întâmplă cu atât mai mult atunci, când interesele majorităţii cetăţenilor sunt de a trişa statul.
Cât timp lupta pentru valorile democratice ţin de iniţiativa şi capacităţile unei minorităţi din societate, atât timp democraţia moldovenească va rămâne neputincioasă. Urmează de văzut, dacă Acordul de Asociere şi procesul de integrare europeană conţin suficiente pârghii pentru a reanima şi avansa democraţia.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.