Analiza IPN: Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu Igor Dodon. Socialiştii contează să extragă din poza cu liderul rus maximum de beneficiu electoral. Dar cui i-a făcut Putin un serviciu mai mare: Partidului Socialiştilor sau forţelor proeuropene?
---
O întrevedere cu semnificaţii
Se vorbea demult despre faptul că liderul socialiştilor, Igor Dodon, urma să aibă o întrevedere cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Despre aceasta s-a scris în mijloacele de informare în masă din Moldova, s-a discutat în culoarele politice şi s-a menţionat în cadrul comunităţii de experţi. În intenţia partenerilor ruşi ai lui Dodon, care participă la elaborarea strategiei sale electorale şi care au pregătit această întrevedere semnificativă, acest eveniment trebuie să devină cea mai importantă dovadă că Partidul Socialiştilor este demn de susţinerea alegătorilor care se orientează spre Rusia şi susţin ideea aderării Moldovei la Uniunea Vamală.
Strângerea de mână cu liderul rus s-a produs şi ea a fost înregistrată de camerele foto şi video. Este absolut evident că în cele câteva săptămâni, care au mai rămas până la alegeri, poza „Dodon cu Putin” va constitui cel mai important aspect al agitaţiei electorale a socialiştilor. Ţinând seama de faptul că Vladimir Putin este pentru cetăţenii Republicii Moldova unul dintre cei mai populari politicieni de peste hotare, asul obţinut de Partidul socialiştilor va da anumite succese, fireşte. Dar va fi oare suficient acest rezultat pentru victorie – este o întrebare mare.
În roluri secundare
Există câţiva factori care nu le permit socialiştilor să-şi realizeze în măsură deplină priorităţile lor. Întâi de toate, realităţile pe eşichierul de centru-stânga atestă, ca şi mai înainte, un rol secundar al PSRM. Un „magnet” politic atât pentru adepţii Uniunii Vamale, cât şi pentru cei ai ideii apropierii de Rusia rămân, deocamdată, Partidul Comuniştilor şi Vladimir Voronin. Fireşte, de la comunişti pleacă mulţi dintre acei care s-au decepţionat, dar, în primul rând, nu toţi ei aderă la PSRM, iar, în al doilea rând, aceştia nu sunt chiar atât de mulţi, ca PCRM să-şi piardă statutul de cel mai mare partid de stânga. În afară de aceasta, este foarte uşor de observat că comuniştii şi-au trasat din critica lui Dodon un scop primordial în campania lor electorală, ceea ce, indirect, le favorizează partidele aflate la putere, dar şi reduce şansele electorale ale fostului membru al PCRM.
O altă problemă evidentă a socialiştilor este participarea la alegeri a dublurilor ideologici ai acestora în persoana Blocului „Opţiunea Moldovei – Uniunea Vamală”. Nu este îndeajuns că formaţiunea respectivă s-a înarmat cu nişte sloganuri identice, dar, în conformitate cu decizia Comisiei Electorale Centrale, se mai şi situează în buletinul de vot alături de socialişti.
La sfârşitul săptămânii trecute, a declarat despre retragerea din Bloc unul dintre liderii săi – başcanul Găgăuziei şi preşedintele Partidului Regiunilor, Mihail Formuzal. IPN a scris ceva mai înainte că Formuzal era considerat de către partenerii moscoviţi ai lui Dodon ca un participant al proiectului politic al PSRM, dar başcanul a avut o altă opinie în ceea ce priveşte participarea sa în campania electorală. Ca urmare, Formuzal s-a pomenit în faţa unei dileme contradictorii: să adere la PSRM sau, cel puţin, să facă apel prin care să cheme alegătorii să-şi dea votul pentru aceştia, sau să renunţe la participarea la alegeri, ceea ce, de fapt, şi s-a întâmplat.
Cu toate acestea, beneficiul potenţial al lui Dodon de la retragerea lui Formuzal este, deocamdată, iluzoriu. Ceilalţi lideri ai Blocului „Opţiunea Moldovei – Uniunea Vamală” nu numai că au declarat despre intenţia „de a merge până la capăt”, dar şi au adăugat agitaţiei lor electorale o doză considerabilă de „antiDodon”.
Încă un aspect care ar putea reduce din eficienţa „susţinerii lui Putin” are un caracter de tehnologie politică pură. Un astfel de gest, cum este întrevederea cu preşedintele Federaţiei Ruse, ar fi putut aduce un beneficiu maximal în chiar ajunul alegerilor. Pe de o parte, oponenţii politici nu ar fi avut timp pentru a-şi elabora agitaţia lor de contraofensivă, iar, pe de altă parte, înşişi alegătorii ar fi venit către ziua alegerilor cu dispoziţie mai ridicată, fără a reuşi să analizeze în mod pragmatic toate subtilităţile acestei acţiuni de imagine.
Ordin pentru Putin
Cu vreo jumătate de an în urmă socialiştii au început să apară pe ultimele poziţii ale top-urilor politice. Înainte de a fi fost dat startul oficial al campaniei electorale, reprezentanţii partidului lui Dodon au declarat că ratingul lor s-a apropiat nemijlocit de pragul electoral şi ei nu au niciun dubiu că vor accede în Parlament. Astăzi PSRM, dacă ar fi să dăm crezare sondajelor sociologice, beneficiază de susţinerea a 8 la sută din electorat. Susţinerea preşedintelui unei puteri de nivel mondial, care se bucură de popularitate în Moldova, îi va adăuga, probabil, lui Dodon vreo câteva procente. Dar va fi oare acesta un succes? Pentru politicianul Igor Dodon va fi, desigur. Dar pentru ideile, pe care el le promovează, rezultatul PSRM la alegeri s-ar putea transforma în înfrângere.
În cazul în care socialiştii vor acumula 10-15 la sută din voturi, partidele proeuropene vor obţine un argument important în dezbaterile viitoare cu privire la alegerea vectorului naţional geopolitic. Astfel, ei vor avea temei să afirme că în societate nu există nicio sciziune în această chestiune. Că nivelul de susţinere a unor astfel de idei ca aderarea Moldovei la Uniunea Vamală şi denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană nu este atât de înalt, pentru a renunţa la calea europeană.
Şi, fireşte, miza Moscovei de a avea după 30 noiembrie, dacă nu o putere controlată, atunci, cel puţin, un instrument puternic de influenţă asupra politicii moldoveneşti, nu prea are şanse de realizare. Pentru că pentru aceasta Dodon urmează să acumuleze, cel puţin, o treime din toate voturile. Dar lucrul acesta nu este pe puterile sale, chiar dacă Putin ar veni personal în Moldova şi ar umbla de la casă la casă, făcând agitaţie pentru socialişti.
Aşa că partidele aflate la guvernare pot să se adreseze liber preşedintelui Republicii Moldova cu propunerea de a-i decora pe Dodon şi pe Putin cu „Ordinul Republicii” pentru merite deosebite în procesul de integrare europeană a Moldovei.
Veaceslav Craciun, IPN