Energia electrică în R. Moldova va ajunge să coste în următorii ani mai mult decât în ţările europene

Energia electrică în R. Moldova va ajunge să coste în următorii ani, odată cu creşterea preţului la gaze până la tarife europene, mai mult decât în ţările Europei. Asta în cazul în care nu va fi îmbunătăţită infrastructura reţelelor de distribuţie care, la moment, din cauza uzurii sporite, generează pierderi substanţiale la livrarea energiei electrice. Declaraţia a fost făcută vineri, 27 iulie, de Valentin Buzu, expert al Programului de Asistenţă Completă „Compact”, în cadrul discuţiilor publice asupra proiectului Planului Naţional de Dezvoltare (PND) 2008-2011. Potrivit lui, Analiza constrângerilor în sectorul energetic denotă că, în prezent, aproximativ 60% din echipamentul din sectorul energetic are un grad de uzură fizică şi morală de peste 30 ani, iar 40% - mai mult de 40 de ani. Starea avansată de uzură generează pierderi de până la 20% în reţele, care sunt incluse în tarif. O astfel de soluţie, potrivit participanţilor la dezbateri, nu determină distribuitorii de energie să găsească posibilităţi de modernizare a reţelelor. Deşi s-a menţionat că în ultimii ani, investiţiile mari făcute de „Union Fenosa”, de Reţelele Electrice de Distribuţie din nordul RM, au diminuat esenţial pierderile în reţea, sunt necesare în continuare investiţii substanţiale pentru a atinge indicii ţărilor dezvoltate care au o rată a pierderilor de 6-8%. De asemenea, o constrângere a sectorului electroenergetic actual este dependenţa quasi-totală (cca 97%) de importuri şi resurse energetice primare şi numărul limitat de surse de import (în special energie electrică şi gaze naturale); capacităţi reduse de generare a energiei electrice (30% din necesităţi); capacităţi reduse de interconectare a sistemului energetic moldovenesc cu cel european. Potrivit proiectului planului PND, se propune pentru următorii ani construcţia liniilor electrice de interconexiune de tensiune cu ţările vecine pentru asigurarea securităţii energetice a statului şi sporirea capacităţi de tranzitare a energiei electrice; sporirea capacităţilor proprii de produce a energiei electrice (construcţia şi modernizarea CET-2, CET-1, CET-Nord; reconstruirea şi modernizarea liniilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice. Acest fapt va contribui la reducerea pierderilor, asigurarea fără întrerupere a RED-urilor şi consumatorilor finali cu energie electrică; sporirea şi valorificarea capacităţilor existente de tranzitare a gazelor naturale; integrarea sistemului naţional de electricitate în cel european; dezvoltarea resurselor propriii de energie alternativă; atragerea şi implementarea tehnologilor de conservare a energiei etc. În contextul în care autorităţile centrale nu doresc să repete experienţa Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) care a prevăzut multe proiecte, ce nu au putut însă fi realizate din lipsă de bani, participanţii la dezbateri au menţionat că în următorii ani pentru RM nu este atât de necesară construcţia de noi CET-uri, în condiţiile în care resursele energetice din exterior sunt în continuă creştere de preţ. Prioritar s-a constatat necesitatea efectuării investiţiilor în infrastructura existentă de distribuţie a energiei electrice, ceea ce va limita pierderile în reţea şi va condiţiona un tarif corect atât pentru populaţie, cât şi pentru distribuitorii de energie. Specialiştii în energetică au mai subliniat că în următorii patru ani, PND nu ar trebui să prevadă majorarea tarifelor la consumatorii finali, dacă între timp nu vor fi luate măsuri de înlăturare a lacunelor tehnice în funcţionarea distribuitorilor de energie. Şefa Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, Natalia Cătrinescu, a declarat că până la sfâşitul anului, când va fi finalizat procesul de definitivare a PND, pentru toate acţiunile care se vor considera necesar de implementat în următorii ani în sectorul electroenergetic, vor fi evaluate costurile şi posibilitţile reale de acoperire a acestor cheltuieli atât din bugetul de stat, cât şi din finanţările şi asistenţa tehnică externă. Proiectul Strategiei energetice a RM, aprobată recent de Guvern, perioada de până la 2011 prevede un necesar minim de investiţii de cca 450 mil. euro pentru asigurarea securităţi energetice. Toţi aceşti bani ar urma să fie atraşi din exterior pentru că bugetul de stat nu are capacităţi de a suporta asemenea chetuieli.