Emiterea în continuare a HVS şi comercializarea acestora către bănci ar putea crea o piramidă financiară similară celei din 1998, economist

E necesar ca noul guvern să restabilească cât mai curând posibil relaţiile cu FMI şi alţi parteneri de dezvoltare, pentru a obţine asistenţă financiară externă şi, pe această cale, să diversifice posibilitățile de acoperire a deficitului bugetar, care a depăşit 1,5 mlrd lei. Despre aceasta a spus joi, 3 septembrie, economistul Veaceslav Negruţă, de la CASE Moldova Center, în cadrul conferinței „Criza economică în Moldova. Definirea unui nou model de guvernare economică”, transmite Info-Prim Neo. Negruţă a spus că emiterea în continuare a HVS şi comercializarea acestora către bănci ar putea crea o piramidă financiară similară celei din 1998 şi această „experienţă” nu poate fi continuată. În ce priveşte măsurile fiscale anticriză, care ar putea fi aplicate de noul guvern, economistul, candidat supleant pe lista PLDM, a apreciat că marja de acţiune în acest sens este foarte limitată. În opina acestuia, anularea cotei 0 pe venitul reinvestit corporativ ar putea fi discutată, dacă sectorul real al economiei n-ar fi fost atât de grav afectat de criză. Însă, în situaţia actuală, e necesar de menţinut această măsură, chiar dacă aceasta provoacă încasări ratate la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. De asemenea, e necesară menţinerea restituirii TVA, aferentă investiţiilor capitale în localităţile rurale, fapt ce ar majora volumul investiţiilor, ar crea locuri noi de muncă şi ar stopa migraţia de la sate în oraşe şi peste hotarele ţării. Totodată, restituirea TVA urmează să fie extinsă gradual şi asupra investiţiilor capitale făcute în oraşele Chişinău şi Bălţi. Negruţă a trecut în revistă câteva măsuri care, potrivit lui, ar compensa pierderile bugetare de la aplicarea cotei 0 la venitul reinvestit. Printre acestea: majorarea cotelor accizelor, inclusiv la mărfurile de lux; extinderea listei mărfurilor supuse accizelor cum ar fi articolele din cristal; reducerea evaziunii fiscale în domeniul băuturilor alcoolice, prin introducerea preţului minim de comercializare, similar ca la produsele de tutun; majorarea cotelor unor taxe locale şi a taxei rutiere. El a spus că nu doar consecințele crizei financiare mondiale au adus agenţii economici din Moldova într-o situaţie deplorabilă, ci şi faptul că statul a monopolizat mai multe activităţi economice. Astăzi multe întreprinderi de stat se stau mai bine decât cele din sectorul privat. Şi, când unii, foarte puţini, o duc bine, iar alţii se află într-o situaţie dificilă, lucrurile nu par fireşti, lipseşte competitivitatea, care, de fapt, generează progresul, a mai spus economistul. Conferinţa a fost organizată de Centrul analitic independent Expert- Grup şi IDIS Viitorul, într-un proiect finanţat de Black Sea Trust şi Fundaţia Friedrich Ebert.