Elena Prohnițchi, secretarul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), îndeamnă instituțiile publice care se pot implica în prevenirea discursului de ură să o facă, iar alegătorii să analizeze „la rece” toată informația pe care o primesc în campania electorală și să-și pună cât mai multe întrebări. Declarația a fost făcută la dezbaterea publică „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit Elenei Prohnțchi, nu ar trebui să fie neglijat rolul instituțiilor de stat, așa cum sunt ele, slabe, și în lipsa unui cadru de reglementare, deoarece, și aceste instituții, prin activismul lor ar putea să contribuie la combaterea și prevenirea discursului de ură. Este vorba despre: Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, dar și Consiliul Audiovizualului. Chiar dacă nu există un mecanism de reglementare, CA ar putea veni cu o hotărâre prin care sancționează prin avertisment anumite posturi TV pentru inacceptabilitatea promovării discursului instigator la ură sau la dezbinare.
De asemenea, Comisia Electorală Centrală (CEC) ar putea preveni discursul de ură. Potrivit ei, există o hotărâre de anul trecut prin care CEC-ul, deși nu avea o reglementare foarte clară privind transportarea organizată a alegătorilor, a venit cu o hotărâre prin care a impus anumite limite și restricții privind acest fenomen. Același lucru îl poate face CEC și în privința discursului de ură și instigare la ură. „Prin această acțiune, CEC va transmite mesajul foarte clar și populației, și concurenților electorali că CEC e o instituție independentă, imparțială și prin asta va crea anumite rețineri în rândul concurenților electorali și va spori încrederea cetățenilor în CEC. Celelalte instituții care au atribuții la mesajele false și instigatoare la ură ar putea să iasă cu comunicate oficiale să infirme mesajele false. Societatea civilă ar putea să impulsioneze aceste instituții să fie mai active în a combate mesajele instigatoare la ură, a spus ea.
Potrivit Elenei Prohnițchi, „faptul că toată Moldova este împânzită cu panouri electorale în care se declară că „nu dăm țara străinilor”, deja este un indicator că vom asista la o campanie electorală murdară, ca în alegerile prezidențiale. Miza politică e la fel de mare, de aceea concurenții electorali vor pedala pe aceeași strategie de a-și promova mesajul scoțând „sperietorile din dulap”. Aici ar fi cazul ca instituțiile să fie pregătite și să ia măsuri înainte de a se începe campania electorală”..
În altă ordine de idei, Elena Prohnițchi a remarcat că nu se poate spune că există o cultură politică unică pentru toată lumea, care ar permite identificarea și reacționarea adecvată la mesajele nocive. „Societatea moldovenească e diversă. La noi se regăsesc cele trei tipuri de culturi politice cunoscute în politologie: patriarhală care se bazează pe tradiții și liderii locali. Biserica, școala, primăria sunt instituțiile de referință. Aceasta este caracteristică mai mult alegătorilor din mediul rural, tot ei sunt ținta mesajelor false. Tot în mediul rural sunt cele mai vulnerabile persoane, atât social, cât și economic, mai ales după pandemie. Al doilea tip de cultură politică care se găsește în societatea moldovenească este tipul de cultură politică de subordonare. În cadrul acesteia, cetățenii recunosc existența și rolul instituțiilor statului, dar nu se implică în viața politică. Aici e vorba inclusiv de cetățeni din mediul urban, dar care sunt mai puțini activi civic. Al treilea tip de cultură politică este cea participativă, unde cetățenii participă activ la luarea deciziilor. Partidele politice țintesc o anumită categorie de cetățeni. E mai ușor să insufli falsuri peroanelor vulnerabile. Eu cred că odată cu trecerea anilor numărul celor cu gândire critică este în creștere, respectiv, grupul țintă al politicienilor pentru inocularea falsurilor va scădea”, afirmă secretarul CALC.
Dezbaterea publică „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare”, este ediția a 186-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
