Comunicat de presă
Peste 40 de reprezentanți și reprezentante ai instituţiilor mass-media naționale și regionale au participat marți, 26 aprilie 2016, la masa rotundă „Asigurarea echilibrului de gen în mass-media şi mediatizarea femeilor migrante”. În cadrul discuțiilor, au fost prezentate rapoartele de autoevalure din perspectiva dimensiunii de gen şi rezultatele analizei calitative a conţinutului editorial a celor 30 de instituții mass-media[1] beneficiare ale Programului de susţinere a mass-mediei în asigurarea egalităţii de gen. Proiectul este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul Programului ONU „Femeile în Politică”.
La începutul mesei rotunde, directorul executiv API, Petru Macovei, a reamintit că scopul Programului de susţinere a mass-mediei în asigurarea egalităţii de gen nu este majorarea artificială a numărului de materiale jurnalistice despre femei şi prezentarea lor doar în lumină pozitivă: „Scopul nostru este ca prezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților să devină o obișnuință atunci când realizăm un material sau îl aprobăm pentru tipar sau pentru emisie. Chiar dacă nu putem garanta la moment un raport ideal dintre genuri în materiale, soluții editoriale pot fi găsite, iar jurnaliştii trebuie să-şi dezvolte capacitatea de a identifica femei experte în diferite domenii şi de a le convinge să-şi expună opinia dacă ele ezită să facă acest lucru”.
Vasile Cantarji, coordonatorul pentru autoevaluare, a analizat dinamica principalilor indicatori cantitativi de autoevaluare a egalităţii de gen în articolele şi reportajele, publicate în perioada 10 septembrie 2015 – 10 martie 2016 de cele 30 de redacţii care beneficiază de suport în cadrul Programului. Rezultatele intermediare indică următoarele tendinţe de bază:
1. În materialele jurnalistice se păstrează o discrepanță a genurilor autorilor, cele mai multe materiale fiind semnate de femei (28%) faţă de bărbați (11%), iar multe materiale nu sunt semnate. Totodată, se remarcă tendința de „specializare” pe criterii de gen în abordarea temelor: astfel, bărbaţii scriu mai multe materiale la teme politice, pe când femeile la teme sociale;
2. Prezența genurilor în conținuturile editoriale rămâne distorsionată în defavoarea femeilor. Astfel, doar 21% din cele peste 47 mii materiale autoevaluate în cadrul Programului, aveau în calitate de protagoniste exclusiv sau predominant femei, comparativ cu 53% bărbați. În acelaşi timp, la acest indicator se înregistrează unele tendinţe pozitive. Astfel, datele totalizate pe 30 de instituţii mass-media arată că materialele cu femei în calitate de protagoniste ale materialelor au crescut de la 13,6% în septembrie 2015 la 19,4% în martie 2016;
3. În cazul eroilor secundari ai materialelor jurnalistice, se înregistrează discrepanțe mari în favoarea bărbaţilor: femeile apar de trei ori mai rar în calitate de eroi secundari decât bărbații;
4. Conform ultimelor date ale autoevaluării, câteva instituții mass-media au înregistrat rezultatele cantitative foarte bune în ce priveşte raportul dintre articolele cu femei și cele cu bărbați în calitate de eroi principali. Este vorba de portalul Gagauzinfo.md (Comrat), ziarul „Glia Drochiana” (Drochia), posturile de televiziune MediaTV (Cimislia) și DrochiaTV. Pe parcursul întregii perioade de autoevaluare, cele mai bune evoluţii la capitolul îmbunătățirea echilibrului de gen au înregistrat redacțiile Radio Orhei şi Radio Chişinău, postul de televiziune TV7, ziarul „Vocea poporului”, portalurile Gagauzinfo.md, Diez.md, agenţia de ştiri IPN.
Experta de gen Loretta Handrabura a prezentat rezultatele monitorizării calitative a materialelor jurnalistice, efectuată de către membrii Consiliului de evaluare a Programului, subliniind că disparităţile de gen se atestă deopotrivă la ambii poli mediatici – emitere şi receptare. După analiza calitativă a unor articole publicate în luna ianuarie 2016, se conturează concluzia că atât jurnaliştii şi jurnalistele, cât şi persoanele care sunt invitate să transmită anumite opinii în materialele jurnalistice, sunt purtători ai unor norme patriarhale de gen, care derivă din cultura şi educaţia societăţii moldoveneşti. Corespunzător, aceştia promovează, conştient sau inconştient, unele stereotipuri şi clişee cu privire la rolurile genurilor şi relaţiile dintre acestea. Experta a atenţionat asupra importanţei ca jurnaliştii să spargă tiparele existente, inclusiv în planul limbajului de gen (utilizarea denumirilor feminizate ale funcţiilor deţinute de femei), al profesionalizării (ocupaţii considerate, tradiţional, ca fiind specifice doar unui sau altui gen), dar şi în ce priveşte asumarea de roluri domestice (educaţia copiilor, treburile casnice, concedii paternale etc). „Mă bucur că sunt instituţii mass-media care, prin jurnalistele şi jurnaliştii implicaţi în proiect, sunt deja sensibili la dezechilibrele pe care le pot perpetua sau contracara prin materialele lor şi care ne oferă un discurs ce tinde să fie echilibrat la gen. Totuşi, nu lipsesc nici derapajele consemnate pe fiecare indicator analizat”, a spus L. Handrabura.
Participanţii la masa rotundă au dezbătut rapoartele prezentate, au solicitat recomandări ale experţilor în unele cazuri concrete, au relatat propriile experienţe în încercările de a asigura principiul egalităţii de gen în articole şi reportaje. Ludmila Andronic, președinta Consiliului de Presă, i-a asigurat pe cei prezenţi că atingerea echilibrului de gen în materialele jurnalistice nu este un lucru complicat: „La început s-ar părea că aceste norme se impun, dar peste o anumită perioadă de timp, ele devin parte a felului cum jurnaliștii îşi fac meseria”. La rândul său, Alina Radu, directoarea săptămânalului „Ziarul de Gardă”, care a realizat anterior autoevaluări similare, a menţionat: „Odată ce apar discuții în contradictoriu și tot mai multă lume se antrenează în ele, apar și schimbări în mentalitate. Schimbările nu pot să intervină fără ca să citești, să discuți și să apreciezi”.
La finalul evenimentului, Consiliul de evaluare a Programului a anunţat decernarea a trei premii redacțiilor care au înregistrat cele mai bune tendințe în asigurarea echilibrului de gen. Astfel, în baza unor criterii de apreciere a rezultatelor intermediare (media raportului dintre articolele cu protagoniste femei şi articolele cu protagonişti bărbați, evoluția raportului dintre aceste două tipuri de articole și evoluţia ponderii articolelor cu femei protagoniste), au fost premiate: portalul Gagauzinfo.md (Comrat), Radio Orhei şi ziarul „Vocea Poporului”.
Programul de susţinere a mass-mediei în asigurarea egalităţii de gen va continua până în luna iulie 2016, iar autoevaluarea instituţiilor mass-media din perspectiva dimensiunii de gen se desfăşoară pe parcursul a 8 luni (10 septembrie 2015 – 10 mai 2016).
Programul este realizat de API, cu susţinerea Programului ONU "Femeile în Politică", implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare", cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.
Pentru informaţii suplimentare: 022 220996 (persoană de contact: Petru Macovei)
[1] Mass-media audiovizuale: Radio Chişinău, Radio Moldova, SorTV (Soroca), Radio Orhei, Media TV (Cimişlia), Noua Televiziune de Sud (Taraclia), Drochia TV, TV 7, TV Moldva 1, PRO TV Chișinău; presa scrisă: „Jurnal de Chişinău", „Natura”, „Vocea Poporului”, agenţia de ştiri IPN, „Cuvântul” (Rezina), „Gazeta de Sud” (Cimișlia), „Glia Drochiană” (Drochia), „Observatorul de Nord” (Soroca), „Unghiul” (Ungheni), „SP” (Bălți); presa online: Unimedia.info, Diez.md, Realitatea.md, Everydayjournalism.md, Gagauzinfo.md, Ialovenionline.md, Rasputin.md, Stirilocale.md, Trm.md, Ziuadeazi.md.