În luna iunie a acestui an, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional partidul politic Șor, iar prin acea hotărâre, formațiunea a fost dizolvată. Ca urmare Parlamentul a venit cu modificări legislative prin care a prevăzut că o parte dintre membrii partidelor neconstituționale nu vor putea fi aleși pentru o perioadă de cinci ani. Însă, la începutul lunii octombrie, Curtea a declarat neconstituționale prevederile din Codul Electoral care interzic unor persoane asociate partidelor politice neconstituționale să candideze la alegeri. Chiar a doua zi, în regim de urgență, Parlamentul a votat în două lecturi o nouă lege prin care a instituit o altă formulă de restricții pentru unii reprezentanți ai fostului partid de a participa la aceste și alte alegeri, cu scopul anunțat de „a proteja democrația și statalitatea”. Plusurile și minusurile acestei de a doua legi, precum și cum influențează ea calitatea acestei campanii electorale, dar și starea democrației din Republica Moldova în general au discutat participanții la dezbaterea publică: „Duritatea legii și „dinții” democrației în alegeri”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Mihaela Duca-Anghelici, analist juridic la asociația Promo-LEX, a declarat că principalele argumente, care au stat la baza hotărârii Curții Constituționale din luna iunie, au vizat în principal finanțarea netransparentă și ilegală a partidului politic și a campaniilor electorale. Or, finanțarea ilegală a avut loc sistematic și asupra acestui aspect Curtea a atras atenția atunci când s-a referit la riscul cu privire la ordinea constituțională, suveranitatea și independența țării. La fel, Curtea s-a bazat și pe acele sancțiuni internaționale aplicate unor membri, inclusiv președintelui formațiunii declarate neconstituționale.
„A fost menționat și aspectul privind scoaterea din cursa electorală de mai multe ori a reprezentanților sau candidaților din partea acestui partid politic din cauză că au fost neglijate, eludate normele Codului Electoral în mod sistematic și în mod permanent. Toate aceste considerente au fost examinate atent de către Curtea Constituțională. Curtea a mai examinat și câteva cazuri de îndemn din partea liderului partidului neconstituțional la răsturnarea ordinii constituționale a țării, chiar dacă acestea nu s-au materializat. Curtea a menționat că, dacă un lider al partidului politic își asumă asemenea declarații, acestea pot fi reflectate și asupra întregului partid politic”, explică experta Promo-LEX.
Potrivit analistei, după declararea neconstituționității partidului, Parlamentul a decis să implementeze anumite considerente ale Curții. Cel puțin asta se menționa în proiectul de lege, deși Curtea nu formulase vreo adresă sau nu a menționat că legislația electorală urmează să fie modificată. Totuși, acea lege prevedea restricția de a candida pentru o perioadă de 5 ani pentru persoanele care au deținut calitatea de membru al organului executiv al partidului declarat neconstituțional, precum și pentru persoanele care ocupau funcții elective din partea formațiuni respective. Această lege a fost contestată, iar Curtea a declarat neconstituționale aceste interdicții, pe motiv că nu existau distincții în ceea ce ține de aplicare.
Directarea executivă Transparency International Moldova, Lilia Zaharia, a spus că sub incidența primelor modificări electorale cădeau mai multe persoane. Însă, sub incidența noilor modificări cad aproximativ 60-65 de persoane și anume persoanele care nu pot fi admise în calitate de concurent electoral în aceste alegeri generale locale. Este vorba despre persoanele bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională în contextul declarării neconstituționalității partidului politic.
„Vorbim și de persoanele care au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente. Și de persoane care sunt culpabile de comiterea unor fapte care au dus la includerea acestor persoane în listele de sancțiuni, inclusiv sancțiuni internaționale”, a precizat Lilia Zaharia.
Potrivit ei, ultimele modificări „nu au rezolvat” problema. „Problema a fost cumva adâncită, deoarece, pe de o parte, s-a făcut într-un regim de urgență. Este adevărat că așa cum au motivat atunci autoritățile și unii deputați – necesitatea de urgență poate fi invocată în contextul în care mai aveam câteva zile înainte de alegeri. Dar, pe de altă parte, s-au încălcat unele principii ale democrației și posibilității de a participa într-un scrutin corect”, a notat directoarea TI-Moldova.
Jurnalistul Ion Terguță susține că este vorba despre individualizarea faptei. Or, fiecare persoană trebuie să răspundă exact pentru ceea de ce este responsabil. Curtea Constituțională a spus că nu pot toți membrii unui partid politic să răspundă pentru acțiunile unei persoane sau ale unui grup de persoane. Și Parlamentul a încercat într-un fel să repare această problemă, dar a încălcat un drept fundamental al cetățenilor Republicii Moldova și anume dreptul de a fi ales. Și aci, în opinia sa, lucrurile deja se agravează.
„O persoană poate fi privată de dreptul de a fi ales ca urmare a unei decizii a instanței de judecată, una definitivă. Iar noi ne pomenim acum că aceste persoane sunt învinuite doar sub aspect politic de către niște oameni politici, fără ca instanțele de judecată să confirme aceste lucruri. Ceea ce a trebuit să facă PAS și nu a făcut până acum, încercând să se ascundă în spatele justiției, este faptul că nu a mers în instanța de judecată, că nu a avut suficiente instrumente pentru ca dosarele să fie judecate”, a declarat Ion Terguță.
Potrivit lui, există numeroase exemple, cum ar fi Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, persoane care nu au fost condamnate definitiv de instanța de judecată. Însă există proceduri simplificate în instanță, care puteau fi aplicate ca și instrument. Și acest fapt ar fi permis puterii politice de la Chișinău să aibă o decizie a instanței de judecată prin care organele electorale să interzică participarea la alegerea unor persoane.
Jurnalistul afirmă că nici CEC nu dăduse aviz pozitiv pentru acel proiect de lege al Parlamentului votat pe 4 octombrie. Iar acest lucru face ca decizia legislativului să fie una cât se poate de îndoielnică și există foarte mari șanse ca ea să fie chiar anulată de către Curtea Constituțională.
„Puterea politică a declarat un proces, care în mod normal ar fi trebuit să conțină mai multe etape, să fie conceptualizat. Dacă puterea politică a mers pe ideea că acest partid este nociv pentru Republica Moldova, că atentează la securitatea națională, ar fi trebuit să știe că acest partid are așa-numiți membri, anumite persoane care sunt periculoase pentru viața politică a Republicii Moldova și în adresa lor ar fi trebuit planificate anumite acțiuni. Din acest considerent autoritățile ar fi trebuit să ia în calcul toate instrumentele de ordin juridic care pot fi aplicate în adresa acestor persoane pentru a nu se ajunge la această situație”, a mai spus Ion Terguță.
Dezbaterea publică cu tema „Duritatea legii și „dinții” democrației în alegeri” este ediția 2-a din ciclul „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației Soros Moldova.