Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (21 - 27.09.2020)
Evenimentele săptămânii, succint
DOSARE DE REZONANȚĂ
Fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, a fost scos de sub urmărire penală în dosarul privind „frauda bancară”:„Eu atât am făcut...”
Ședința de judecată în dosarul lui Ilan Șor a fost din nou amânată.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a aprobat joi, 24 septembrie organizarea expozițiilor, festivalurilor și târgurilor agricole specializate.
Membrii CNESP au stabilit mecanismul de gestionare a crizei pandemice la nivel național.
„La Chișinău s-ar putea reveni la restricții dure” susține ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu.
Un eșec al administrării stării de urgență este procedura negândită de descurajare a comportamentului neconform s-a menționat în cadrul dezbaterile publice: „Eficiența gestionării crizei COVID-19 în Republica Moldova”.
Fostul ministru al sănătății Ala Nemerenco afirmă că „nu se face absolut nimic pentru a opri câtuși de puțin răspândirea virusului”.
ALEGERI
Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit organizarea a 139 secții de votare în străinătate și 42 secții de votare pentru cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri directe pentru postul de președinte al Republicii Moldova, 30,9% dintre moldoveni ar vota cu Igor Dodon și 19,3% – cu Maia Sandu (Vox Populi). Songajul IRI și al Asociației Sociologilor și Demografilor dau alte cifre.
Până în prezent, 4 pretendenți la fotoliu de președinte au fost înregistrați, alți 4 așteaptă verdictul CEC, 1 așteaptă acceptul de prezentare a listelor de susținători, unul a renunțat la cursă.
CEC a primit notificarea Biroului politici de reintegrare privind restricțiile de circulație pentru locuitorii din regiunea transnistreană.
PCRM, a apreciat perspectivele formațiunii în viitoarele alegeri parlamentare.
PROCESUL LEGISLATIV
CC a constatat că proiectul Guvernului privind numirea judecătorilor, componența și competența Consiliului Superior al Magistraturii nu respectă condițiile de revizuire a Constituției.
Prim-ministrul Ion Chicu a comentat „că unele decizii ale acestei Curți ne costă bugetul de stat mai mult de 6 miliarde de lei”.
Un comunicat de presă al CC„ regretă că aceste afirmații vin din partea unei puteri a statului care este obligată să respecte Constituția, actele Curții și considerentele acestora”.
Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis recursurile depuse de către PLDM și MPUnirea privind circulara Comisiei Electorale Centrale (CEC) care interzice partidelor politice să-și finanțeze candidații la prezidențiale.
INCENDIUL DE LA FILARMONICĂ
Pe data de 24 septembrie a ars o clădire emblematică a orașului Chișinău, Filarmonica Națională.
Premierul Chicu a anunțat că marea majoritate a partiturilor din fonoteca Filarmonicii Naționale e salvată.
Ministerul Finanțelor a deschis un cont pentru colectarea fondurilor sub formă de donație pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”.
Ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan, și-a exprimat profunda tristețe, provocată de incendiul de la Filarmonica Națională. „Sperăm că acest simbol al culturii muzicale moldovenești va renaște”. Și șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a menționat că „suntem și vom rămâne alături de voi și vom trai din nou bucuria artei care ne unește”.
SCANDAL
Controversatul om de afaceri, Mihail Aizin, alias Kitaeț, cunoscut în anii 90 ca lider al unui grup criminal organizat, a fost decorat recent de președintele Igor Dodon cu ordinul Gloria Muncii.
Activist al PCRM, deputați ai Platformei DA au exprimat nedumerirea opiniei publice în legătură cu decizia Președinției.
Mihail Aizin a amenințat că va cere organelor competente apărarea onoarei.
ȘCOALA PE TIMP DE PANDEMIE
Primăria Chișinău s-a adresat CNESP și MECC solicitând regim obișnuit de activitate în școli și grădinițe.
ECONOMIA
Importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale Federației Ruse.
Expertul Veaceslav Ioniță a declarat că ara noastră obține cel mai mic volum de granturi externe, raportând la produsul intern brut.
Vadim Ceban, șeful „Moldovagaz”, pledează pentru construirea unei centrale pe gaze în Moldova.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Centrul pentru Jurnalism Independent a făcut public raportul „Reflectarea procesului de reglementare a diferendului transnistrean în mass-media”.
MEMORIA NEAMULUI
Asociația MONUMENTUM a restabilit monumentul închinat grănicerului Petre Marcu în satul Mălăiești, comuna Bălăbănești din raionul Criuleni.
Evenimentele săptămânii, detaliat
DOSARE DE REZONANȚĂ
Fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, scos recent de sub urmărire penală în dosarul privind „frauda bancară”, susține că a devenit acționar la Unibank, una dintre cele trei bănci implicate și lichidate în urma furtului miliardului, la propunerea lui Ilan Șor. „Eu atât am făcut: am dat acordul și am luat creditul acesta, am luat acești bani pentru a procura aceste acțiuni. Nu am făcut eu nimic, a făcut totul Șor. Mai mult nu am avut nicio legătură eu în această bancă”, și-a relevat rolul de statist fostul președinte.
Totodată, el a accentuat că „Kroll-ul (...) a fost comandat de către guvernarea de atunci. Eu nu cred că ei nu au avut o înțelegere, ei mă evidențiază pe mine acolo, că sunt unul dintre cei care au fraudat, a furat miliardul și așa mai departe, dar vreau să vă spun că toate lucrurile acestea au fost însoțite de un atac mediatic. Au fost insinuări diferite, nu poți găsi dreptate nicăieri”, s-a plâns fostul președinte.
În anunțul făcut de Procuratura Generală este pomenit doar numele lui Petru Lucinschi și nimic despre ceilalți cinci acționari, precum Viorel Melnic, fostul șef al Departamentului Vamal, Marina Tauber și Reghina Apostolova, deputați ai Partidului Șor, Vladimir Novosadiuc, fost membru al Consiliului de administrație al Băncii Sociale, menționați în raportul Kroll.
Ședința de judecată în dosarul de condamnare a fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, programată pentru 25 septembrie, a fost din nou amânată.
Curtea de Apel Cahul precizează că ședința nu a avut loc întrucât materialele dosarului penal se află la Curtea Supremă de Justiție. Următoarea ședință este programată pentru data de 3 octombrie.
Și ședința precedentă, din 21 septembrie, a fost amânată. Atunci, la solicitarea procurorului pe caz. Acuzatorul de stat a motivat că dosarul lipsește, acesta aflându-se la Curtea Supremă de Justiție, după ce avocații au cerut strămutarea cauzei la o altă instanță. Tot atunci, apărarea a cerut recuzarea completului de judecători.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
„Pandemia este o încercare pentru cooperarea internațională, o încercare, pe care noi, în esență, nu am trecut-o. Este mărturia unei lipse globale a disponibilității de a coopera, de a fi uniți și solidari" (Secretarul General al ONU Antonio Guterres).
Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a aprobat joi, 24 septembrie organizarea expozițiilor, festivalurilor și târgurilor agricole specializate, cu respectarea instrucțiunilor privind măsurile de prevenire și control a infecției COVID – 19.
Totodată, a fost permisă desfășurarea activităților cu prezența spectatorilor, în incinta instituțiilor teatral-concertistice și a caselor de cultură. Decizia finală de a redeschide instituțiile de cultură va aparține fondatorilor, doar după ce vor întruni toate regulile menționate în instrucțiunea CNESP.
Membrii CNESP au stabilit mecanismul de gestionare a crizei pandemice la nivel național ca urmare a ajustării criteriilor pentru aprecierea situației epidemiologice și racordării acestora la metodologiile aplicate la nivel internațional.
„La Chișinău s-ar putea reveni la restricții dure” susține ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu. Declarația vine după ce, în ultima perioadă, asistăm la noi antirecorduri de infectări și decese din cauza noului coronavirus. La rândul său, șeful Poliției de Frontieră, Corneliu Groza, a menționat că sunt posibile inclusiv restricții de mobilitate a cetățenilor.
Un eșec al administrării stării de urgență în contextul pandemiei de COVID-19 este procedura negândită de descurajare a comportamentului neconform față de restricțiile impuse de autorități. Oamenilor li s-au pus amenzi de 1100 de euro, când salariul mediu pe țară este de șapte mii de lei. Apoi a urmat decizia Curții Constituționale prin care s-a oferit angajaților Ministerului Afacerilor Interne un instrument adecvat prin care se permite avertizarea și amendarea persoanelor ce se comportă neconform. Declarațiile au fost făcute de Igor Boțan, directorul executiv al ADEPT, la dezbaterile publice: „Eficiența gestionării crizei COVID-19 în Republica Moldova”.
După ce săptămâna trecută în două zile au fost înregistrate câte mai mult de 700 de cazuri, iar apoi și aproape 900, fostul ministru al sănătății Ala Nemerenco a scris pe FB: „Nu vă agitați prea tare. Vor fi și 1000, apoi și 1500. Cu cât mai aproape de alegeri, cu atât mai mult. La 1 noiembrie - un fel de Hâncești la scară națională. Cei cu buteliile de gaz sau alte daruri primite/plătite vor ieși la vot, cei(lalți) ar putea zice - da mai duceți-vă naibii, nu mă duc nicăieri. Nu se face absolut nimic pentru a opri câtuși de puțin răspândirea virusului. Nimic”.
ALEGERI
Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit organizarea a 139 secții de votare în străinătate pentru alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020.
Deschiderea secțiilor în diasporă a fost subiectul unui scandal chiar din debutul perioadei electorale. În urma unei investigații TV s-au depistat mai multe cazuri de înregistrare prealabilă frauduloasă a alegătorilor în Rusia, în care zeci de oameni au semnat că intenționează să voteze pe 1 noiembrie în Rusia, asta chiar dacă nu se află în Federația Rusă și chiar nu au fost niciodată acolo – nici la muncă, nici în vizită.
Potrivit președintelui CEC Dorin Cimil, CEC a remis SIS-ului și MAI-ului solicitări de verificare, dar așa și nu a primit răspuns.
„Din păcate, CEC a neglijat falsificarea masivă a înregistrărilor prealabile pentru deschiderea secțiilor de votare în Federația Rusă, fapt care a și determinat deschiderea în această țară a 17 secții de votare, în lipsa unei justificări suficiente care s-ar circumscrie criteriilor prevăzute de lege. Pe de altă parte, deși au existat solicitări și argumentări corespunzătoare, CEC a refuzat deschiderea mai multor secții de votare în alte state, cum ar fi, de exemplu, SUA, Canada, Israel, Portugalia și altele”, se arată într-un comunicat PAS.
Pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, CEC a constituit 42 secții de votare.
60.030 de moldoveni de peste hotare, precum și cei domiciliați în localitățile din stânga Nistrului, s-au înregistrat prealabil pentru participarea prealabilă la alegerile pentru funcția de președinte țării.
Este cel mai mare număr înregistrat de sistemul CEC de la înființarea acestuia și de 17 ori mai mare decât numărul de moldoveni care s-au înregistrat prealabil în 2016, în pragul precedentelor alegeri prezidențiale. Atunci, în sistem figurau puțin peste 3.500 de moldoveni.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri directe pentru postul de președinte al Republicii Moldova, 30,9% dintre moldoveni ar vota cu Igor Dodon și 19,3% – cu Maia Sandu. Pentru Andrei Năstase ar vota 6,8% din alegători, pentru Renato Usatîi – 6,7%. 5,5% ar alege-o pe Violeta Ivanov. 17% dintre intervievați n-au fost în stare să facă alegerea unui lider potrivit pentru funcția supremă din stat, 8% – au menționat că nu ar participa la alegeri. Sunt rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020.
De menționat că în aceeași zi, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat o cercetare, în care Igor Dodon este creditat cu 41,6% din voturi, iar Maia Sandu cu 26%. Cât privește opțiunile de vot ale chișinăuienilor, datele sondajului arată că pentru lidera PAS Maia Sandu, ar vota 27% din respondenți, în timp ce candidatul susținut de PSRM, Igor Dodon, ar obține 16% din voturi.
Totodată, un sondaj al Institutului Republican Internațional (IRI), publicat joi, arată că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, în turul II ar accede lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu cu 20%,, și candidatul declarat independent și susținut de PSRM, Igor Dodon cu 18% din sufragii.
În condițiile pandemiei, autoritățile nu vor permite deschiderea secțiilor de votare în grădinițe și în căminele studențești. În școli procesul de votare va fi organizat, dar va fi extinsă vacanța elevilor pentru a asigura dezinfectarea spațiilor, a doua zi după scrutin.
Până în prezent, în cursa prezidențială au fost înregistrați: candidatul Partidului Politic Partidul Nostru, Renato Usatîi, candidatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, și candidatul Partidului Liberal Democrat, Tudor Deliu.
Violeta Ivanov de la Partidul Șor, Igor Dodon ca independent și Maia Sandu de la PAS au depus documentele de înregistrare în cursa prezidențială.
Totodată, s-a respins înregistrarea în calitate de candidat a liderului Partidului Politic Pro Moldova, Andrian Candu. CEC a motivat că din unitățile administrativ-teritoriale în care au fost colectate semnături, doar 12 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea întrunesc condițiile de validitate privind numărul minim necesar de 600 de semnături ale susținătorilor, iar restul 17 unități administrativ teritoriale nu întrunesc cerințele legale. Andrian Candu a declarat că va contesta în instanția de judecată decizia de neînregistrare.
Alexandr Kalinin, candidatul Partidului Regiunilor, a renunțat să participe în alegeri. El spune că nu va mai depune actele la CEC, întrucât membrii echipei sale sunt amenințați și abuzați fizic, iar în spatele acestor atacuri ar sta actualul președinte Igor Dodon.
Președintele CEC Dorin Cimil, a declarat că Biroul politici de reintegrare a expediat o notificare în care atenționează că impunerea restricțiilor de circulație pentru locuitorii din regiunea transnistreană, de către administrația de la Tiraspol, reprezintă un risc pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidențiale. În actualele condiții, singura cale de deplasare de pe malul stâng al Nistrului este feribotul. Dar aceasta ar putea fi suprasolicitat în ziua scrutinului.
În cadrul discursului său la Plenara a XVI al CC PCRM, publicat pe 21 septembrie, Vladimir Voronin a apreciat perspectivele formațiunii în viitoarele alegeri parlamentare: ”Toate speranțele alegătorilor legate de alegerea directă a așa-numitului președinte și a deputatului „lor” au fost profanate. Pe fundalul unei dezamăgiri în masă ( ... ) chiar și cei mai corupți sociologi, care lucrează la comandă, nu pot ascunde ceea ce este absolut evident. Și anume: aflându-se într-o opoziție categorică, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, fără a avea acces la mijloacele de informare în masă, fără finanțare din partea statului, sprijinindu-se doar pe obiectivele și scopurile sale, de acum și-a reîntors ratingul necesar pentru accederea în Parlament”, a subliniat Voronin.
PROCESUL LEGISLATIV
Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra amendamentelor la Constituție, propuse de Guvern, în ceea ce privește numirea judecătorilor, componența și competența Consiliului Superior al Magistraturii. Într-un briefing de presă după pronunțarea dispozitivului, președintele Curții, Domnica Manole, a precizat că instanța constituțională a constatat că proiectul de lege înaintat de Guvern nu respectă condițiile de revizuire a Constituției și nu poate fi înaintat spre examinare Parlamentului.
În cadrul unei conferințe de presă, ministrul justiției Fadei Nagacevschi, fără a contesta gafele Guvernului în procesul de transpunere în fapt a proiectelor, a declarat că Curtea Constituțională a blocat, în principiu, inițiativa de modificare a Constituției, agreată de Comisia de la Veneția.
”Această Curte Constituțională a blocat anterior un credit de finanțare, iar astăzi, datorită acestui aviz, devine imprevizibilă punerea în aplicare a acordului cu UE, deoarece acest proiect de lege este un element al draft-ului Memorandumului de înțelegere cu FMI. În condițiile date, cum trebuie să negocieze Guvernul finanțarea Republicii Moldova inclusiv de către FMI?”, a afirmat Fadei Nagacevschi.
Prin amendarea Constituției, Guvernul propunea excluderea termenului inițial de cinci ani de numire a judecătorilor. Drept urmare a adoptării acestui proiect de lege, judecătorii ar fi fost numiți în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, de către președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Executivul mai propunea completarea Constituției cu prevederea referitoare la dreptul președintelui Republicii Moldova de a respinge doar o singură dată candidatura propusă de CSM.
Prim-ministrul Ion Chicu a anunțat în cadrul ședinței de Guvern de miercuri că ministrul justiției, Fadei Nagacevschi a trebuit să zboare la Strasbourg pentru a găsi soluții, după ce CC a avizat negativ proiectul elaborat de Guvern privind modificarea și completarea Constituției. „Nu comentăm decizia CC, doar vreau să spun că unele decizii ale acestei Curți ne costă bugetul de stat mai mult de 6 miliarde de lei”, a menționat șeful Executivului.
A urmat un comunicat de presă al CC, în care, în special, se spune: „Având în vedere declarațiile publice recente ale unor reprezentanți guvernamentali cu referire la Avizul Curții Constituționale nr. 1 din 22 septembrie 2020 privind proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova (privind sistemul judecătoresc), Plenul Curții Constituționale menționează că și-a bazat considerentele doar pe Constituție, garantând supremația ei.
Curtea regretă că aceste afirmații vin din partea unei puteri a statului care este obligată să respecte Constituția, actele Curții și considerentele acestora”.
Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis recursurile depuse de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Mișcarea Politică Unirea privind circulara Comisiei Electorale Centrale (CEC) care interzice partidelor politice să-și finanțeze candidații la prezidențiale și au trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
INCENDIUL DE LA FILARMONICĂ
Pe data de 24 septembrie a ars o clădire emblematică a orașului Chișinău, Filarmonica Națională. Conform lui Ion Ștefăniță, directorul Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor, clădirea ridicată în a doua jumătate a sec. 19 pentru a fi sinagogă, a avut pe parcursul timpului mai multe destinații.
Fondată în 1940, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituție de concert din Republica Moldova, desfășurând o amplă activitate în muzica academică, populară, muzica ușoară și jazz.
Întâmplarea a bulversat opinia publică. Compozitorul Marian Stârcea, director artistic al Filarmonicii: „ Am pierdut un patrimoniu adevărat. Scaunele erau speciale, nu absorbeau ecoul. Pianul valorează 150.000 de dolari! Scena e total distrusă. Au ars instrumentele muzicale (viori, violoncel etc.), biblioteca cu partiturile corale, care nu sunt nicăieri!”
Premierul Chicu a anunțat că marea majoritate a partiturilor din fonoteca Filarmonicii Naționale e salvată.
Ministerul Finanțelor a deschis un cont pentru colectarea fondurilor sub formă de donație pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, devastată în urma incendiului izbucnit pe 24 septembrie.
Donațiile pot fi făcute în lei moldovenești, dolari americani și euro. Rechizitele pentru efectuarea donațiilor cu destinația „Donații pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale S. Lunchevici” pot fi accesate pe pagina web a Ministerului.
A fost stabilit că activitățile și repetițiile ansamblurilor și Orchestrei Filarmonicii Naționale vor avea loc în Palatul Național „Nicolae Sulac” și Palatul Republicii.
Ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan, și-a exprimat profunda tristețe provocată de incendiul de la Filarmonica Națională. „Sperăm că acest simbol al culturii muzicale moldovenești va renaște”. Și șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a menționat că „suntem și vom rămâne alături de voi și vom trai din nou bucuria artei care ne unește”.
Vineri, Compania „FURNIZARE ENERGIE” SRL, a anunțat că donează 50 000 lei pentru susținerea în aceste clipe triste a celei mai importante instituții de concert din Republica Moldova.
SCANDAL
Controversatul om de afaceri, Mihail Aizin, alias Kitaeț, cunoscut în anii 90 ca lider al unui grup criminal organizat, a fost decorat recent de președintele Igor Dodon cu ordinul Gloria Muncii.
Anterior, regretatul om de afaceri Leonid Volneanschi, fondatorul centrului comercial Elat, l-a acuzat public pe Mihail Aizin că a organizat un atac raider și l-a deposedat, în 2011 de complexul Elat.
Alexandru Petkov, fost deputat din partea PCRM, crede că decorarea omului de afaceri Mihail Aizin, alias Kitaeț, cu ordinul Gloria Muncii nu este nici eroare și nici întâmplare. „Lumea acum este mai puțin atentă pentru că se decorează în valuri câte 100 – 200 de oameni”, a declarat Alexandru Petkov.
Și actualul deputat al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Iurie Reniță, susține că decorarea lui Mihail Aizin „categoric nu este o eroare și vă confirm că orice persoana propusă pentru distincție de stat, fie guvernamentală sau de stat, este în prealabil examinată, este propusă de către instituții ale statului. Și faptul că ajunge în ultima instanță la președinție nu înseamnă că Igor Dodon nu a cunoscut sau nu cunoaște această persoană”, a precizat Iurie Reniță.
Ernest Vardanean, unul din consilierii președintelui Igor Dodon, a declarat că „habar nu are cine și pentru ce a luat această decizie”. Ulterior, președinția a declarat că șeful statului, Igor Dodon, nu-l cunoaște pe ex-liderul unei grupări criminale organizate, Mihail Aizin.
Fără a contesta informațiile despre trecutul său interlop, Mihail Aizin a declarat că „organele de stat periodic au intentat pe numele meu diverse cauze penale, ca și în cazul mai multor oameni de afaceri din Moldova”, el fiind nevoit să depună „numeroase eforturi” ca să-și dovedească nevinovăția. În legătură cu actualele critici, Aizin amenința că se va adresa organelor competente să-i apere onoarea.
Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Alexandr Slusari, a făcut o interpelare solicitând o informații privind „meritele cetățeanului Mihail Aizin”, pentru care a fost decorat cu ordinul Gloria Muncii și cine l-a propus pentru a fi decorat.
Pe 24 septembrie, reprezentanții Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” au declarat pentru Ziarul de Gardă că omul de afaceri Mihail Aizin este internat în stare gravă în respectiva instituție medicală.
ȘCOALA PE TIMP DE PANDEMIE
Unul din viceprimarii de ramură a municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, a declarat luni, 21 septembrie, că în adresa CNESP și MECC au fost înaintate câteva demersuri privind revederea anumitor aspecte din instrucțiuni în vederea reluării procesului educațional în instituțiile de învățământ municipal în condiții de activitate obișnuită. „Sperăm să fie luate în calcul și, posibil, să se intervină pe anumite momente care vor îmbunătăți situația. În grădinițe, cu siguranță, lucrul acesta se va întâmpla”, a spus viceprimarul.
Însă, pe parcursul săptămânii trecute instanțele nu au dat nicio reacție la subiect.
ECONOMIA
Importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale Federației Ruse, arată datele BNS pentru șapte luni ale anului 2020, citate într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI).
Valoarea totală a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, în șapte luni, a constituit 893,5 milioane de dolari, cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1, 326 miliarde de dolari.
Volumul exporturilor moldovenești în România a însumat în această perioadă 357,05 milioane de dolari. În același timp, volumul importurilor din România în șapte luni ale anului curent, a constituit 348,73 milioane de dolari. Drept urmare, soldul comercial al Republicii Moldova cu România s-a ridicat la 8,32 milioane de dolari. România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la export, cât și la import, achiziționând în perioada de referință cel mai mare volum de produse moldovenești și ocupând primul loc în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Moldova, precizează comunicatul.
Expertul Veaceslav Ioniță a declarat că pentru prima data în istoria Republicii Moldova, țara noastră obține cel mai mic volum de granturi externe, raportând la produsul intern brut. Mai mult decât atât, astfel de date nu au fost înregistrate nici în anul 2003, atunci când președintele Vladimir Voronin a autoizolat țara. „Din cauză că Guvernul nu a dorit sau nu avut capacitatea să adopte în termen rezonabil toate angajamentele luate în cadrul relațiilor cu FMI, noi amânăm asistența externă pentru cel puțin o lună de zile. Ei au așteptat cu nerăbdare că Guvernul va asigura întrunirea Parlamentului și se vor vota legile. FMI era gata să discute subiectul Republicii Moldova în septembrie, nu a fost gata Republica Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Totodată, „FMI are o deschidere, fără precedent, inclusiv față de Republica Moldova. În luna aprilie, fără precedent în istoria FMI, majoritatea țărilor au beneficiat de sume impunătoare de bani, în Republica Moldova – 234 milioane de dolari. Dacă nu ar fi fost banii de la FMI, atunci împrumuturile interne ale Republicii Moldova ar fi pe zero. Pe noi ne-au salvat banii de la FMI. Ceea ce s-a întâmplat nu este grav, dar este îngrijorător”, a specificat expertul.
Potrivit lui Vadim Ceban, șeful „Moldovagaz”, componentă a gigantului „Gazprom”, o „soluție potrivită pentru creșterea capacităților naționale de producere a energiei electrice, este construcția centralei electrice pe gaze. Construcția centralei ar putea avea un impact nesemnificativ asupra costului energiei electrice pentru consumatorii finali, dar avantajele care le va aduce sunt foarte importante. Cel mai mare avantaj este că prin această centrală Republicii Moldova va face un pas decisiv în sporirea autonomiei energetice și în țara noastră va apărea o generație nouă de ingineri energeticieni”, a explicat el.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Centrul pentru Jurnalism Independent a făcut public joi, 24 septembrie, raportul „Reflectarea procesului de reglementare a diferendului transnistrean în mass-media”, ce vizează felul în care șapte instituții media din dreapta și trei din stânga Nistrului abordează relația dintre Chișinău și Tiraspol.
Cercetarea relevă inclusiv faptul că majoritatea mass-media naționale, atunci când scriu despre subiectul transnistrean, rareori citează autoritățile de la Tiraspol, acestea fiind prezentate deseori în context negativ. Pe de altă parte, mass-media din stânga Nistrului prezintă evenimentele din perspectiva poziției autorităților transnistrene, care de cele mai multe ori lansează acuzații la adresa celor de la Chișinău. În ambele cazuri, cel mai des nu se reflectă opinia părții opozante.
MEMORIA NEAMULUI
Cu acordul primăriei Bălăbănești, Asociația MONUMENTUM a restabilit monumentul închinat grănicerului Petre Marcu în satul Mălăiești, comuna Bălăbănești din raionul Criuleni. El a fost omorât la 8 ianuarie 1923 de o bandă de bolșevici.
În 1945, monumentul a fost parțial distrus cu un tractor al colhozului, iar în 1967, o viitură puternică a râului Nistru a făcut să dispară tot ce mai rămăsese din acel monument.
La evenimentul de inaugurare a monumentului dedicat grănicerului Petre Marcu, pe care au fost trecute și numele a 27 de localnici căzuți în Primul război mondial, au participat avocatul Iulian Rusanovschi, primarul Ion Cotoman, președintele raionului Criuleni, Pavel Spânu, deputatul român Constantin Codreanu, arhivistul Sergiu Lisenco, istoricul dr. habil. Anatol Petrencu, directorul Muzeului de Etnografie, Varvara Buzilă, fostul președinte al IGPF Rosian Vasiloi, primarului comunei Verejeni, Serghei Popa și simpli cetățeni.
SUBIECTE DE URMĂRIT
Din partea opoziției se dau afirmații că autoritățile au scăpat de sub control pandemia de COVID-19. Totodată, în fluxul de comunicare despre îmbolnăviri, reprezentanții statului și-au redus substanțial discursul comparativ cu etapa inițială, când acțiunile corecte și ferme au fost substituite cu declarații iresponsabile și comportament neconform regulilor.
Cum influențează politicul din campania electorală prețurile, în special, la produsele alimentare și de primă necesitate, afișate pentru consumatorul final?
Câteva luni în urmă autoritățile au anunțat schimbări de digitalizare a economiei, comerțului, serviciilor, pe care omul de rând deocamdată nu le simte.
În spațiul public a fost scos din naftalină subiectul limbii ruse. În plină campanie electorală, acest exercițiu are menirea să scutească pe cineva de justificări privitor la falimentul unor promisiuni electorale de altă dată?
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".