Interesul și obligația moldovenilor care sunt plecați de acasă nu este să transmită mesaje geopolitice, ci să pună accentul pe puterea pe care o au, prin executarea dreptului la vot, în a modela procesul de luare a deciziilor în țară. Interesul celor din diasporă trebuie să fie asigurarea că cei de la putere vor administra bunurile publice în favoarea cetățeanului, fie că el se află în Republica Moldova sau peste hotare. De această părere este Dorina Baltag, cercetătoare în politica externă și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională de la Londra și Fondatoarea comunității moldovenilor „Noroc Olanda”.
În cadrul unor dezbateri publice organizate la IPN, Dorina Baltag a menționat că moldovenii care fac parte din fenomenul migrației sunt, de fapt, niște actori de dezvoltare, atât în țara care pleacă, cât și pentru țara de baștină. „Echipa mea, în fiecare an face colectare de fonduri. Anul aceste două tiruri vor merge către Republica Moldova pentru asigurarea spitalelor din țară cu instrumentarul necesar, nu doar în Chișinău, dar și în regiuni. Acesta este doar un exemplu, pentru a bate un pic clopotele că acasă politicile publice nu sunt implementate așa cum ar trebui să fie. După mine, diaspora trebuie să-și concentreze efortul pentru a transmite astfel de mesaje, pentru ca politicienii să se țină de cuvânt. Care este problema? Care este soluția? Iar noi să ne asigurăm ca aceste politici sunt implementate”, a spus experta.
Cercetătoarea a observat, în baza analizei rezultatelor participării la alegeri și mesajului celor opt candidați, tendința standard a unui vot pro-european și a altui pro-rus în Moldova. „Să facem o analiză a acelor programe electorale care sunt propuse și să înțelegem, să educăm alegătorul că el are o putere de decizie, că el trebuie să facă scrutinul și să zică: „a făcut sau nu Igor Dodon ceea ce a promis, ori el a făcut un singur lucru din toate cele promise?” Să fim un pic mai severi, mai riguroși, pentru că cei pe care îi alegem, de fapt, ne conduc. Nu putem să ne lamentăm în cei patru ani după scrutin, dacă nu ne executăm acest drept, dacă nu ne informăm și dacă nu luăm decizii care vor fi în beneficiul comunității moldovenilor, oriunde ei s-ar afla”, a remarcat Dorina Baltag.
În opinia ei, interpretarea mesajului actorilor internaționali adresat autorităților și alegătorilor Republicii Moldova depinde de profilul persoanei din diasporă. „Au fost mai multe valuri de migrație, în funcție de valul în care s-a aflat persoana și profilul pe care îl are, cred că percepe aceste mesaje diferit. Sunt persoane care nu sunt informate, nu-și dau interesul și pentru ei contează mai mult acest transfer de imagine. O fotografie între, să zicem, președintele Dodon și președintele Putin va avea o pondere mai mare decât toată asistența financiară pe care o primește Republica Moldova de la UE, în baza Acordului de asociere, care este mult mai importantă decât această fotografie și inexistenta asistență financiară din Federația Rusă. Reiterez mesajul că importanța societății civile în a descifra aceste mesaje, poate uneori în a le simplifica pentru a traduce acest mesaj în limbaj mai simplu, cu încărcătură geo-politică și a arăta care sunt avantajele și oportunitățile pe care le avem în traiectoria pe care am ales-o. Or, traiectoria pe care am ales-o, fie că este președintele actual Dodon, fie că este acest Acord de asociere față de care ne-am luat un angajament și trebuie să ne facem temele de acasă”, a spus experta.
În același context al alegerilor, Dorina Baltag a observat că din partea actorilor europeni se pune foarte mult accent pentru ca în Republica Moldova să se garanteze transparența finanțării partidelor. „Cred că asta este o informație pe care eu ca cetățean al Republicii Moldova trebuie să o am, fie că trăiesc în Moldova sau peste hotare. Aceasta ajută un cetățean să înțeleagă care sunt procesele ascunse care au loc sau ce jeturi de susținere are un partid sau altul. Cred că o lacună pe care o au toți actorii, fie că sunt din Moldova sau UE, este dezinformarea și propaganda. Aici efortul trebuie să fie unit din partea tuturor actorilor: și cei politici și cei din societatea civilă, pentru a contracara acest val de știri false pe care, cu certitudine, le resimți, în perioada alegerilor”, a subliniat aceasta.
Cercetătoarea a abordat și subiectul alegerilor în regiunea transnistreană. „Cred că și aici, ca și în diasporă, putem să ne informăm despre care este rolul diasporei în rezultatul alegerilor și care este rolul votului din Transnistria, cât de multe fraude se fac în perioada electorală pe acel teritoriu”, a adăugat Dorina Baltag.
Dezbaterile publice: „Alegerile prezidențiale în diasporă și geopolitica”, sunt ediția a 156-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
