Discuțiile și dezbaterile în care este amintit rolul alegătorului nu trebuie să aibă loc doar în anul electoral și, în special, în ultimele două luni înainte de alegeri, dar trebuie să aibă loc non-stop, în toată perioada de guvernare. Este mesajul pe care trebuie să-l înțeleagă atât alegătorul, cât și cei aleși, de această părere este Dorina Baltag, cercetătoare în politica externă și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională de la Londra și fondatoarea comunității moldovenilor „Noroc Olanda” care activează din 2012.
În cadrul unor dezbateri publice organizate la IPN, Dorina Baltag a menționat că discuții despre votul prin corespondență, votul prin proxy sau prin actul notarial s-au mai vehiculat în Republica Moldova. „Nu este o noutate acum, că suntem în an problematic, dar există această atitudine a clasei politice din Republica Moldova ca în decembrie, de exemplu, când e normal să ningă să spună: O, noi nu suntem pregătiți, noi nu ne-am așteptat c-o să ningă peste noapte! Așa o alegorie… Acesta este atitudinea și în ceea ce privește alegerile. Așa văd eu de la distanță, este o părere. Or, în mod vădit părerile noastre sunt nițel subiective”, a punctat aceasta.
În același context, Dorina Baltag a făcut trimitere la experiența altor țări, mai exact la Regatul Țărilor de Jos, unde s-a mers pe votul prin corespondență și votul prin proxy, dar care nu sunt în favoarea votului prin Internet. „Personal, fiind cetățean al UE, am exercitat acest drept de vot prin corespondență când am participat la alegerile parlamentare europene. În perioada dată trebuia să plec în vacanță și mi-am exercitat acest vot prin corespondentă. În alt caz, am delegat vecinul, i–am dar buletinul de vot, copia pașaportului și el a dus documentele mele la secția de votare. Am avut mult timp la dispoziție, acest proces a început cu trei luni înainte. Am primit pachetul cu documente cu toate numerele de contact și cele online unde pot să verific și să mă documentez. Este o altă cultură, în care se discută direct, vecinii discută între ei de ce susțin un partid sau altul și nu este bariera asta. Eu nu m-aș îngrijora că vecinul meu va modifica buletinul meu de vot sau dacă nu va executa acest drept altfel, sau că va exista un act netransparent. Aici este marele rol al diasporei, care are acces la astfel de experiențe: să comunice cât mai mult cu cei de acasă, să-i ajute la diseminarea unei informații relevante și obiective ca să putem să creăm aceste punți de legătură pentru ca un cetățean care își execută acest drept să fie cât mai informat și mai activ și să înțeleagă de ce este important să meargă la vot”, a explicat experta.
Dorina Baltag s-a referit și la experiența României, care în an de COVID, totuși, a mers pe votul prin corespondență în diasporă. „Pe moment, din discuțiile cu colegii și prietenii români, tendința este văzută ca una pozitivă și tot s-a luat o decizie nu cu un an, doi, trei înainte. De aici noi putem ceva să învățăm. Ori experiența Poloniei: dacă nu suntem gata și este un an de criză, înlocuim și ne gândim la o altă dată pentru a fi mai pregătiți. Niciodată nu vom fi pregătiți 100%, dar cred că cel puțin câțiva pași pot fi făcuți”, a spus aceasta.
În opinia cercetătoarei, pentru a determina motivele care stau la baza neimplementării unor eventuale oportunități care ar fi putut spori capacitatea de vot a cetățenilor moldoveni în străinătate, trebuie făcute studii de caz și sondaje de opinie. „Eu cred că trebuie să existe și dorință politică ca să se implementeze reformele, pentru că instrumentele se creează ușor. Să dai un vot este destul de rapid, dar la implementarea regulilor, de regulă, noi avem lacune”, a adăugat Dorina Baltag.
Dezbaterile publice: „Alegerile prezidențiale în diasporă și geopolitica”, sunt ediția a 156-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
