Relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană aduce un suport de securitate țării noastre chiar în contextul războiului din Ucraina. Dar subiectul trebuie înțeles multidimensional. Atenția trebuie să rămână pe reforme. Declarații în acest sens au fost făcute de Dr. Dorina Baltag, cercetătoare în politica externa și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație si Guvernanță Internațională de la Londra, în cadrul dezbaterii publice la tema „Chestionarul UE: ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
„Acest suport de securitate deja se resimte. Și noi am văzut și suportul acordat Ucrainei în contextul războiului –ceva nemaivăzut. Totuși, securitatea trebuie înțeles ca ceva multidimensional. Și dacă în prezent discuțiile din spațiul public sunt focusate pe acest chestionar, este absolut important ca Republica Moldova să continue să-și facă reformele conform agendei de integrare și să informeze cetățenii și partenerii de dezvoltare cu privire la rezultatele reformelor”, a relevat experta.
Este important ca partenerii de dezvoltare să vorbească nu numai despre saltul și efortul evoluțional al Republicii Moldova în legătură cu actualitatea. Este esențial ca ei să nu aibă niciun motiv să spună că „noi știm că problemele fundamentale ale țării persistă: instituțiile slabe, economia vulnerabilă, dependența energetică, mediul înconjurător neprotejat. Dacă vor exista evoluții substanțiale pe domenii de activitate, partenerii și avocații Republicii Moldova, dar și statele mai reticente, precum Germania, Franța, Regatul Țărilor de Jos vor fi mai predispuse să susțină procesul de obținere a statutului de țară-candidat într-un ritm mai accelerat”.
Dar ar avea oare Uniunea Europeană mai multe pârghii (dar obligații?) să ajute Republica Moldova – în postura de țară-candidat - dacă scenariul ucrainesc este aplicat de cineva din afară și față de noi? „Ar mai trebui o discuție de câteva ore pentru a înțelege cum stau lucrurile”, a specificat experta.
Dânsa a subscris opiniei colegului său de panel Igor Boțan, că depinde cum vor evolua lucrurile în Ucraina. „Trebuie să urmărim evoluțiile din regiunea Odesa, precum și ce se va întâmpla în zona transnistreană”. Din analizele studiate de cercetătoare, reiese că în cazul unei situații „supernefaste”, care, în viziunea ei, la moment nu se întrevede, Moldova ar deveni un stat-marionetă. „Iar întrebarea pentru Uniunea Europeană ar fi: ce face cu acest stat-marionetă?... De regulă, obținerea statutului de candidat durează, în medie, 3-4 ani. De aceea și nu pot să răspund, dacă Uniunea Europeană va oferi sau nu va oferi garanții de securitate Republicii Moldova. Cred că o garanție normativă de securitate este să-i ofere acest statut (de stat-candidat la aderare) cât mai curând. Dar sunt prea multe bariere birocratice obiective stabilite în tratatele UE în ceea ce privește obținerea statutului de candidat”, a opinat vorbitoarea.
Dezbaterea publică la tema „Chestionarul UE ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior?”, organizată de IPN, a fost ediția a 237-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
